Un cablu electric pe sub Marea Neagră pare a intra într-o nouă etapă și atrage mai multe țări. Operatorul sistemului energetic național al Georgiei, JSC Georgian State Electrosystem (GSE), omologul Transelectrica din România, a demarat elaborarea unui studiu de fezabilitate a proiectului unui cablu submarin între Georgia și România.
Georgienii au obținut finanțare de la Banca Mondială și, în urma unei licitații internaționale, au semnat un contract în acest scop cu firma italiană de consultanță în inginerie energetică CESI SpA, care a și început demersurile de elaborare a studiului, transmițând deja un raport preliminar pe această temă către GSE.
″Ca parte a studiului, GSE cooperează activ cu operatorul român de transport și sistem Transelectrica. Ministerul Economiei și Dezvoltării Sustenabile din Georgia derulează consultări periodice asupra proiectului cu ministerele relevante din România, Armenia și Azerbaijan, iar GSE – cu companiile energetice din țările menționate″, arată Profit.ro. Conform aceleiași surse, costul proiectului ar fi de circa 2 miliarde de euro, cu finalizare la orizontul anului 2030.
Cablul subacvatic de înaltă tensiune dintre Georgia și România urmează să aibă o lungime de 1.195 kilometri (dintre care 1,100 km pe sub apă) la o capacitate de 1.000 MW și ar presupune și o conexiune digitală pentru comunicații. Un astfel de proiect a fost considerat fantezist multă vreme în România.
Vezi și Premierul Ciucă: plafonarea prețului la energie și la gaze de la 1 februarie
Ungaria vrea energie de la Azerbaijan
Proiectul devine interesant și pentru Ungaria, care se va alătura inițiativei, pentru că ar dori să primească energie din surse regenerabile din Azerbaidjan prin acest cablu. Iată ce a scris CEEnergyNews acum câteva zile: “Ungaria se va alătura unui proiect la scară largă de transport de energie electrică verde din Azerbaidjan către țară și pe piața europeană, a anunțat miercuri ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, după o discuție cu ministrul azer al Energiei, Parviz Shahbazov”.
“Azerbaidjanul are un potențial semnificativ neexploatat pentru energie regenerabilă, ceea ce ar putea face din țara din Caucaz un partener esențial pentru Europa în exportul de energie electrică generată din surse de energie verde”, se mai arată în știrea citată.
„Astăzi am convenit că Ungaria se va alătura acestui plan de anvergură, deoarece proiectul ar putea primi sprijin UE numai dacă se acordă participarea a cel puțin două state membre ale UE”, a subliniat ministrul ungar de externe. „Astfel, electricitatea verde poate fi transportată în țara noastră, și o putem folosi și transporta mai departe către piața europeană”, a spus Szijjártó.
România a fost invitată să se alăture acestui proiect încă din luna martie.
Cablu spre Turcia de 500 milioane de euro
O idee a unui cablu submarin este vehiculată de multă vreme în România, dar nu s-a întâmplat nimic. Era vorba despre un cablu care să lege România de Turcia, iar ideea acestui proiect a fost lansată pentru prima dată în 2002, de către Guvernul Năstase.
În ianuarie 2014, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niță, și ministrul Energiei și Resurselor Naturale din Turcia, Taner Yildiz, au semnat un memorandum de înțelegere privind cooperarea în dezvoltarea interconexiunilor din domeniul energiei electricei, inclusiv prin cablu submarin, potrivit unui comunicat de atunci al Ministerului Energiei.
În anii 2000, costul estimat al proiectului era de circa jumătate de miliard de euro.
Transelectrica a cheltuit deja 5,8 milioane de lei pentru studii pentru acest proiect “HVDC Link 400 kV (Cablu submarin Romania – Turcia)”. Suma apare la capitolul „Soldul imobilizărilor corporale în curs de execuţie la 31 decembrie 2021, reprezentat de proiectele în derulare”. Totuși de ani de zile nu am mai auzit nimic despre acest proiect.
