Proiectul de dezvoltare propus de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) are un impact naţional fără precedent, de susţinere a multiple domenii de activitate, iar iniţiativa ar trebui recunoscută şi susţinută onest, în egală măsură, de mediul public şi de cel privat, se spune într-un comunicat al CCIR.
Precizările Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) vin ca reacţie faţă de consideraţiile Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) privind proiectul de lege adoptat de Parlamentul României vizând terenul de la Romexpo.
CCIR precizează, în comunicat, că este o instituţie reprezentativă pentru mediul de business românesc, a cărei arie de activitate, impusă prin lege, este aceea de a susţine şi promova mediul de afaceri şi antreprenoriatul autohton. În ultimii 150 de ani CCIR a reprezentat principalul for de sprijinire a afacerilor din România.
„Aşa cum s-a încercat a fi detaliat prin comunicatul de presă emis la sfârşitul săptămânii trecute, inclusiv prin lansarea proiectpentruromania.ro, care explicitează proiectul investiţional avut în vedere de CCIR, terenul în discuţie, pe care este amplasat Complexul Expoziţional Romexpo, nu este unul viran şi nici unul liber de sarcini, regimul juridic al acestuia atestând până în anul 2053 dreptul de folosinţă al Camerei de Comerţ şi Industrie a Românei. În acest context, singura instituţie care a efectuat demersuri pentru reglementarea situaţiei juridice a terenului prin raportare la demersul investiţional a fost, începând cu anul 2015 şi până în prezent, în mod exclusiv CCIR, perioadă în care mediul concurenţial la care CDR face referire, a lipsit din peisajul, fie el real investiţional, ori cel care intenţionează să creeze confuzie în rândul opiniei publice”, se spune în comunicat.
Potrivit reprezentanţilor CCIR, fundamentele economice şi nu numai ale proiectului sunt suficient detaliate, explicitate şi, de altfel, mediatizate prin publicarea, la sfârşitul săptămânii trecute a site-ului dedicat proiectului – proiectpentruromania.ro.
Instituţia mai precizează că aducerea la bugetul de stat şi a celui local a 545 de milioane de de euro, cel puţin pentru perioada de construcţie a proiectului, reprezintă un fundament economic solid şi, în niciun caz, o lipsă a acestuia.
CCIR: facem agricultură pe bază de acatiste
„Trebuie subliniat din nou, faptul că în lipsa proiectului investiţional menit să genereze cel puţin 32.000 de noi locuri de muncă, alternativa este cea oferită de prezent, până cel puţin până în anul 2053, când, evident, dreptul de folosinţă al CCIR poate fi prelungit. Cel puţin începând cu anul 2015, CCIR îşi doreşte mai mult decât simpla folosinţă a terenului în forma ei actuală şi anume îşi doreşte să construiască şi, implicit, să dezvolte zona prin proiectul propus. Beneficiile, aşa cum arătăm, sunt pentru comunitate şi pentru dezvoltarea acesteia, cifra investiţiei de aproximativ 2,87 miliarde de euro fiind relevantă în peisajul investiţional actual”, se arată în comunicat.
Conform CCIR, proiectele – de lege şi cel investiţional, nu pot fi discriminatorii pentru alţi investitori în condiţiile în care, pentru cei cu adevărat interesaţi, pe de o parte, dreptului de folosinţă al CCIR asupra terenului le atestă şi întăreşte convingerea că aceasta este îndreptăţită să primească cu titlu gratuit terenul pentru dezvoltarea zonei şi, pe altă parte, investitorii serioşi cred cu tărie în beneficiile aduse de concurenţa onestă şi deschisă, în condiţiile în care în zona în discuţie aceasta este diversificată prin prezenţa activă a multora dintre ei.
„Îndoielile şi întrebările CDR vizând corectitudinea şi transparenţa procedurală a Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem şi unica autoritate legiuitoare a României, nu le comentăm, în condiţiile în care potrivit legii, CCIR este apolitică, însă considerăm că acest gen de afirmaţii nu pot avea decât acelaşi scop pe care l-am mai remarcat şi reclamat deopotrivă, acela de a induce confuzie în opinia publică, fapt pe care continuăm să îl dezaprobăm. Vrem să mai remarcăm un singur lucru – se vorbeşte în contextul arătat, de încercare de tulburare a apelor, faţă de care ne angajăm să revenim de fiecare dată, în încercarea de a le limpezi, de faptul că, prin proiectul de lege, i s-a dat CCIR terenul gratuit”, se arată în document.
Potrivit instituţiei, ceea ce se ascunde sau nu se comentează, este faptul că terenul, într-adevăr, se transmite CCIR, cu titlu gratuit, însă fără posibilitatea pentru aceasta de a-l vinde sau ipoteca pentru 49 de ani, deci până în 2069 inclusiv.
„Care este diferenţa faţă de situaţia actuală a terenului, pentru care CCIR are garantat dreptul de folosinţă până în 2053, însă nu are dreptul de a construi, dat fiind atributele restrânse ale folosinţei care nu-i permit edificarea ? Una singură, aceea care conferă posibilitatea CCIR de a se implica şi implementa proiectul investiţional, deci de a construi. Poate altcineva, un investitor serios, să construiască în locul CCIR, în condiţiile arătate, cu dreptul de folosinţă al terenului pe numele acesteia ? Iată de ce, CCIR este singura entitate care poate dezvolta Centrul Expoziţional Romexpo şi, implicit terenul aferent. Singurul care s-a alăturat CCIR pentru a realiza împreună un proiect pentru Bucureşti şi pentru România pe terenul în discuţie a fost cel care prezintă azi, în mod serios, opiniei publice proiectul de investiţie de 2,87 miliarde de euro. Cu aceste precizări, considerăm reacţia CDR ca fiind injustă şi netemeinică. Proiectul de dezvoltare propus de CCIR are un impact naţional fără precedent, de susţinere a multiple domenii de activitate, şi considerăm că iniţiativa ar trebui recunoscută şi susţinută onest, în egală măsură, de mediul public şi de cel privat”, se mai spune în comunicat.
Ce spun membrii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României
Membrii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României spun că proiectul de lege adoptat de Parlament cu privire la transferul cu titlu gratuit al terenului din zona Romexpo eludează mediul concurenţial din România şi creează un precedent grav, atât prin valoarea prejudiciului economic generat, cât şi prin implicarea celui mai înalt for legislativ al României într-un proiect cu impact major la nivelul Capitalei, fără derularea de consultări transparente cu toate părţile interesate.
