Casele de marcat electronice 2019 și explicațiile ANAF

D. A.

Noile case de marcat electronice, obligatorii pentru comercianți și alte firme, nu au putut fi încă implementate de sute de mii de antreprenori și ridică neclarități privind procedurile.

De circa 800.000 de case de marcat cu jurnal electronic este nevoie în România, potrivit unor estimări, însă implementarea este abia la jumătate.
Conform Ministerului Finanțelor, stadiul implementării la zi a aparatelor de marcat noi este următorul:

  • 484.499 case de marcat digitale înregistrate în sistemul informativ al ANAF;
  • 382.921 cu identificator fiscal atribuit;
  • 304.138 în funcțiune la contribuabili.

De la 1 noiembrie 2018 și contribuabilii mici au obligația să se doteze cu case de marcat cu jurnal electronic.

Citeste aici si despre Iohannis

Conform OUG nr.28/1999 actualizată toți operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie, sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Astfel, operatorii economici care vând bunuri cu amănuntul sau prestează servicii direct către populație, au obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

De la această obligație sunt exceptate încasările realizate din următoarele activități (art. 2 din OUG nr. 28/1999):

  • comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizaţi în condiţiile legii, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;
  • vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;
  • transportul public de călători în interiorul unei localităţi pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul;
  • activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii – bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc şi altele similare;
  • activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii, precum şi activităţile de intermedieri financiare, inclusiv activităţile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activităţile de schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decât operaţiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta instituţiilor de credit, aparţinând acestor instituţii;
  • activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale;
  • vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult;
  • comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă;
  • serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
  • vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism, definite potrivit legii;
  • încasarea contravalorii energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei şi canalizării, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet
  • efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe;
  • serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern şi internaţional, prestate de societăţi comerciale persoane juridice române, pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii;
  • activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  • serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  • livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcţionează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede şi conţin un sistem de contorizare electronic şi/sau mecanic, ca parte integrată constructivă din automat, care să permită înregistrarea, evidenţierea şi controlul sumelor încasate, cu excepţia livrărilor de produse energetice, astfel cum sunt definite în titlul VII din Legea nr. 571/2003*) privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
  • comerţul de tip cash and carry desfăşurat de comercianţii care vând mărfuri prin sistemul de autoservire către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora ca produse consumabile.
Citeste si...  Daddy și iubita, deconspirați!

Distribuie articol:
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *