Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat marţi, despre proiectul prin care fugarii vor plăti cheltuielile cu aducerea lor în ţară, că costul variază pe fugar între câteva mii de euro şi 25.000 de euro, bani pe care trebuie să îi dea statul, ea arătând că fenomenul fugarilor a fost în creştere, de la an la an, dar 2023 este primul an în care putem să constatăm o scădere a numărului acestora.
”Vestea bună legată de Ministerul ustiţiei este despre proiectul de lege pe care mulţi îl aşteaptă, proiect de lege care spune că fugarul suportă costurile aducerii sale în ţară. Este un proiect pe care şi ministerul justiţiei îl doreşte foarte mult, şi eu personal am insistat foarte mult în elaborarea acestui proiect şi Guvernul a făcut o cauză din aducerea în ţară a fugarilor. Elementul de noutate este că din momentul în care legea va fi adoptată, fugarul va suporta costurile aducerii sale în ţară. Strategia pe care am avut o în vedere este aceea ca în anul 2024 statul român să meargă mai mult pe prevenţie, să găsească acele pârghii legislative astfel încât fenomenul fugarilor să fie diminuat şi sperăm ca într-o bună zi să fie blocat”, a spus Alina Gorghiu în conferinţă.
Ministrul Justiţiei a precizat că în cazul acestor fugari, costurile variază.
”Putem să vorbim de cazuri de fugari în care aducerea lor în ţară sunt relative mici costurile dar putem să vorbim şi de cazuri de fugari aduşi de la capătul lumii, cazuri care să implice costuri foarte, foarte mari. Acest fenomen al fugarilor a fost în creştere, de la an la an, anul 2023 este primul an în care putem să constatăm o scădere. În anul 2020, am avut conform datelor oficiale, ca număr de persoane faţă de care a fost dispusă urmărirea internaţională, 1.260 pentru ca în anul 2021 să avem 1.420. În anul 2022, am avut 1574 de persoane faţă de care s-a dispus urmărirea internaţională iar anul trecut, în 2023, am avut 1530 de persoane, deci a fost primul an cu scădere în privinţa acestui număr, nesemnificativă dar pot să vă semnalez scădere”, a arătat ea.
Alina Gorghiu a menţionat că ”premisa care a stat la baza acestui proiect a fost aceea că trebuie să legiferăm măsuri de descurajare”.
”Sigur că avem în acelaşi timp în atenţie creşterea încrederii în actul de justiţie, nevoia de creştere a capacităţii autorităţilor române de a înfăpui actul de justiţie”, a completat ea.
Alina Gorghiu a mai spus că, potrivit legislaţiei actuale, cheltuielile privind procedura de extrădare efectută pe teritoriul României se suportă de statul român, prin bugetele autorităţilor.
”Dacă pornim de la premiza ca anul trecut Ministerul Afacerilor Interne a organizat un număr de 586 de misiuni pentru a putea aduce în ţară respectivele persoane care au fugit, va trebui să facemun calcul şi vă pot preciza că numai anul trecut, statul român a cheltuit ca să aducă înapoi fugari o sumă peste 10 milioane de lei. Eu spun că este mult, raportat la faptul că acea persoană a decis să nu execute pedeapsa în România. Mi se pare incorect ca statul român să suporte şi costurile aducerii lui în ţară. Pentru un fugar adus pe cale terestră, dintr-o ţară vecină, costurile sunt mai mici, pentru fugarii pe care i-am adus din Madagascar costurile au fost foarte mari. Dacă ai avut bani să fugi în Madagascar, sigur găseşti bani să suporţi cheltuielile de aducere în ţară”, a arătat Gorghiu, adăugând că în cazul unei astfel de misiuni aeriene sunt implicaţi cel puţin doi ofiţeri de poliţie.
Ea a mai explicat că ”proiectul vizează cele două situaţii, astfel că, pentru fugarii care se sustrag în cursul urmăririi penale şi a judecăţii, cheltuielile cu aducerea în ţară vor fi adăugate celolalte cheltuieli legate de proces, costuri legate de expertiză, onorariul de avocat iar în cazul celor care fug după ce li s-a dat pedeapsa, cheltuielile cu aducerea lor păot fi recuperate printr-o cale separată, pe cale civilă”.
”Am început să discut cu cei din ANP despre proiect, cu colegii din Parlament, pentru că va trebui să găsim soluţia pentru a adopta acest proiect foarte repede, e o cale prin care statul Român va arăta că nu mai are niciun fel de înţelegere faţă de nişte oameni condamnaţi de justiţie”, a subliniat Gorghiu.
