CCR susține că, în ceea ce priveşte impozitarea pensiilor speciale ale magistraţilor, că „legiuitorul şi-a depăşit marja de apreciere în procesul de legiferare” deoarece acestea sunt protejate de legea fundamentală, precizând în schimb că celelalte pensii speciale pot fi suprimate.
Judecătorii CCR au publicat, joi, motivarea deciziei prin care au admis sesizările formulate de Avocatul Poporului şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, stabilind că Legea privind noul sistem de impozitare a pensiilor de serviciu, care prevede impozitarea cu 85% a pensiilor care depăşesc suma de 7.000 de lei, este neconstituţională.
„Curtea reiterează că atât Constituţia, cât şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale care dezvoltă principiul independenţei justiţiei consacrat de art.124 alin.(3) şi art.145 din Legea fundamentală garantează doar pensiile de serviciu ale celor care au exercitat calitatea de judecător, judecător la Curtea Constituţională, procuror sau de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Curtea Constituţională întreaga perioadă impusă de lege, deci care au avut o carieră în respectivele profesii, nicidecum pensiile de serviciu ale altor categorii profesionale, asimilate sau cu vechime asimilată, conform dispoziţiilor legale în vigoare”, se precizează în motivare.
Vezi Sporuri imense pentru judecătorii CCR: zeci de mii de lei pentru… stres
Curtea constată că, deşi jurisprudenţa instanţei constituţionale a fost constantă cu privire la aceste aspecte, legiuitorul, adoptând Legea pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, a ignorat cele statuate în prealabil şi a anulat toate pensiile de serviciu reglementate de Legea 303/2004, în condiţiile în care legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului, doar în ceea ce priveşte pensiile care nu beneficiază de protecţia constituţională.
„În concluzie, având în vedere reperele de natură constituţională în materia pensiei de serviciu a magistraţilor, Curtea constată că legiuitorul şi-a depăşit marja de apreciere în procesul de legiferare, astfel că dispoziţiile art.1341 alin.(3) lit.b) şi c) introduse în Codul fiscal prin Legea pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituţionale, încălcând prevederile constituţionale ale art.1 alin.(3) care consacră principiul statului de drept, ale art.124 alin.(3) privind independenţa justiţiei, ale art.142-145 privind statutul judecătorilor Curţii Constituţionale, precum şi cele ale art.147 alin.(4) privind efectul general obligatoriu al deciziilor instanţei constituţionale”, explică judecătorii.
Pentru identitate de raţiune, spune CCR, având în vedere Decizia 297 din 27 martie 2012, precitată, Curtea constată că dispoziţiile art.134 indice 1 alin.(3) lit.a) introduse în Codul fiscal prin legea supusă controlului încalcă dispoziţiile constituţionale în ceea ce priveşte consilierii de conturi.
Prin urmare, arată judecătorii constituţionali, Curtea constată că legiuitorul trebuie să respecte beneficiul pensiei de serviciu reglementate de Legea 303/2004, Legea 47/1992 şi Legea 94/1992 în privinţa judecătorilor, judecătorilor Curţii Constituţionale, procurorilor, magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale şi consilierilor de conturi, doar această pensie de serviciu aflându-se în sfera de protecţie constituţională.
„Legiuitorului îi revine, totodată, obligaţia de a adopta măsuri legislative corespunzătoare care să realizeze o necesară adaptare a pensiei de serviciu în raport cu raţiunea şi scopul instituirii sale”, menţionează CCR.
