Ce afaceri au crescut în România în primul semestru din 2019

0

Pe primul semestru din 2019, din 90 de domenii ale economiei raportate de INS, REVISTA PATRONATELOR a găsit campionii cu creșteri masive ale vânzărilor: operatorii de transporturi pe apă și distribuitorii de motociclete, piese și accesorii moto-velo, iar codașii – cu scăderi abrupte ale cifrelor de afaceri – sunt proprietarii alimentarelor de cartier.

Creșteri cu peste 20% în 15 domenii, scăderi doar în opt

Din cele 90 de domenii analizate, 15 au avut creșteri ale cifrelor de afaceri de peste 20%, urmate de alte 27 de domenii cu creșteri cuprinse între 10% și 20%, astfel că aproape jumătate din total (42 de domenii) au crescut cu două cifre.

Cu mai puțin de 10% au crescut 40 de domenii, restul de opt sectoare fiind în scădere (din care doar două cu minusuri de peste 10%).

Cine sunt campionii: Serviciile specializate câștigă teren, construcțiile trag furnizorii în sus

Transporturile pe apă, cu o creștere a cifrei de afaceri de 46,1% în semestrul I, și Comerțul cu motociclete (+43,4%) sunt, de departe, domeniile care domină topul.

Urmează un grup de 13 domenii cu creșteri cuprinse între 20% și 40%, cea mai mare fiind consemnată în Construcțiile de clădiri rezidențiale (+39,8%), iar cea mai mică – în Activitățile de coafură și înfrumusețare (+20,2%).

Cu creșteri cuprinse între 10% și 20% s-au remarcat 27 de domenii, dintre care cea mai mare a fost consemnată în Fabricarea altor mijloace de transport (+16,4%), iar cea mai mică – în Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice și Construcțiile inginerești (+10%).

Citește și Păcălelile statistice cu inflația mică și cu puterea mare de cumpărare nu mai țin la REVISTA PATRONATELOR! Care sunt adevăratele cifre

Ce au în comun aceste 42 de domenii? În primul rând, se remarcă principalele sub-ramuri din construcții (atât cele rezidențiale, cât și cele nerezidențiale), acestea trăgând în sus vânzările sectoarelor din care constructorii se aprovizionează cu materiale. Câteva exemple: Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, cum sunt cimentul, gresia/faianța sau instalațiile sanitare (+14,6%), Confecțiile metalice (+13,1%), Depozitare & Logistică (+12,5%).

Exemple de creșteri din domeniul serviciilor: Consultanța în management (cel mai probabil, pe fondul instabilității legal/fiscale din această perioadă, care a impulsionat cererea de expertize), Leasingul (pe fondul intensificării cererii de autocare, microbuze, dar și camioane cumpărate, de regulă, în rate), Serviciile IT&C (tot mai multe sectoare din economie apelează la aceste servicii), Arhitectura și ingineria, dar și Comerțul cu mobilă și decorațiuni (pe fondul revirimentului din construcții, mai ales rezidențiale), Tranzacțiile imobilare…

Cine sunt codașii: Alimentarele de cartier, sufocate de hipermarketuri

În subsolul clasamentului se regăsesc opt sectoare în care cifrele de afaceri au scăzut în semestrul I 2019 față de aceeași perioadă din 2018.

Cea mai mare scădere a vânzărilor au consemnat-o alimentarele de cartier, care fac parte din categoria „Comerț cu amănuntul de alimente, băuturi și tutun în magazine specializate” (-19,1%).

Să fie acesta efectul invadării hipermarketurilor, care s-au extins în interiorul orașelor și, mai nou, „atacă” și zonele rurale? Marile centre de retail se înscriu în categoria „Comerț cu amănuntul de alimente în magazine nespecializate”, unde afacerile au crescut – pe medie – cu 6,4%. Și un amănunt important: vânzările marilor retaileri, în termeni nominali, sunt de ordinul miliardelor de lei, astfel că o creștere fie și numai cu câteva procente a acestora arată adevăratele proporții ale evoluției.

Pe minus au mai ieșit sectoare precum Producția cinema, video și TV (-10,5%, locul 2 în topul scăderilor), Activități ale agențiilor turistice (-8,9%, o surpriză totală, având în vedere creșterea de aproape 25% din sectorul Hoteluri-restaurante!), apoi Marochinăria (-5,9%), Industria textilă (-1,5%) sau Prelucrarea lemnului (-0,9%).

Ce au în comun aceste sectoare? La o primă privire ar fi utilizarea cu precădere a mâinii de lucru, valoarea adăugată mică și gradul redus de (re)tehnologizare. Dar mai există și un factor exogen, anume că economia se axează tot mai mult pe consumul din import, producția locală având cerere scăzută, ca și pe terțializare, serviciile având o căutare tot mai accentuată în detrimentul industriei.

Având în vedere toate aceste evoluții, remarcăm că sectoarele care se tehnologizează și cele care se adapteaază cererii accelerate au și cele mai mari creșteri ale afacerilor, în timp ce sectoarele încă dependente de manufactură au intrat într-o scădere – sperăm temporară, având în vedere potențialul de creativitate al celor mai multe dintre ele.

Sursa: Revista-Patronatelor.ro

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele