Cererea de plată 4 din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro, a fost aprobată de Comisia Europeană fără nicio corecție financiară, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, după ședința de Guvern. Este prima cerere de plată fără suspendări de la debutul PNRR, iar oficialul subliniază că documentația a fost pregătită integral de actualul Executiv condus de Ilie Bolojan.
Prima cerere fără corecții după plecarea PSD de la Palatul Victoria
Pîslaru a precizat că cererea de plată 4 este „prima fără corecții și fără sume suspendate” după ce cererile 2 și 3, gestionate de fostele guverne, au venit cu observații și blocaje din partea Comisiei Europene.
„Această cerere de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan. Nu are niciun fel de corecție, niciun fel de sumă suspendată. Și acest lucru nu s-a mai întâmplat de la prima cerere de plată a României”, a declarat ministrul.
Surse guvernamentale subliniază că eliminarea blocajelor și accelerarea reformelor au fost posibile după schimbarea majorității și după ieșirea PSD de la Palatul Victoria, ceea ce a permis reluarea negocierilor tehnice cu Bruxelles-ul într-un ritm coerent.
Reforme complexe: păduri, decarbonizare, digitalizare, fiscalitate
Cererea de plată 4 a inclus 38 de jaloane și 24 de ținte, printre cele mai dificile din întregul PNRR: gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea, reforme digitale, revizuirea cadrului fiscal și măsuri privind guvernanța corporativă – unul dintre punctele invocate în moțiunea care a dus la căderea fostului Guvern.
Evaluarea pozitivă a fost transmisă Comitetului Economic și Financiar, iar decizia finală a Consiliului este așteptată pe 5 iunie, după care fondurile vor intra în România.
PNRR trece de 60% implementare. România mai are de atras 10 miliarde de euro
Odată cu aprobarea cererii de plată 4, gradul de implementare al PNRR depășește 60%. România mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro prin cererile 5 și 6, necesare pentru finalizarea planului.
„Nu mai suntem la coada clasamentului. Mai avem de încasat 4,9 miliarde de euro pe partea de granturi, respectiv 5 miliarde de euro pe partea de împrumuturi. În total, 10 miliarde de euro brut, sau 7,7 miliarde net”, a explicat Pîslaru.
Bolojan: România trebuie să mențină anvelopa salarială la puțin peste 8% din PIB
În paralel cu avansul PNRR, premierul Ilie Bolojan a transmis că România trebuie să își calibreze noua lege a salarizării în funcție de posibilitățile reale ale economiei.
„Anvelopa salarială trebuie să rămână foarte puțin peste 8% din PIB. Astăzi suntem la 8,1% și nu ne putem permite mai mult”, a declarat prim-ministrul.
Bolojan a explicat că dobânzile plătite de România în acest an ajung la 60 de miliarde de lei, aproape 3% din PIB, ceea ce limitează spațiul bugetar pentru creșteri salariale.
Două scenarii pentru noua lege a salarizării
Premierul a prezentat două variante posibile pentru noua lege: – o creștere de amplitudine mică, fără afectarea numărului de angajați; – sau creșteri mai mari, posibile doar prin reducerea bazei de personal acolo unde nu se justifică.
„Dacă se dorește o amplitudine mai mare, singura soluție este reducerea bazei de cheltuieli publice, deci reducere de personal acolo unde nu se justifică, pentru a putea plăti mai bine pe cei care lucrează cu adevărat”, a spus Bolojan.
România: venituri fiscale mici, cheltuieli salariale mari
Premierul a atras atenția că România are printre cele mai mici venituri fiscale din UE – 30% din PIB, față de media europeană de 40% – dar printre cele mai mari cheltuieli salariale raportate la veniturile fiscale.
„Din fiecare leu colectat în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”, a precizat acesta.
Reformele salariale, fiscale și de mediu – în negociere cu Bruxelles-ul
Bolojan a subliniat că legea salarizării, legea apelor și prevederile privind decarbonizarea fac parte din pachetul de reforme care vor necesita discuții aprofundate cu Comisia Europeană în perioada următoare.
