China și Uniunea Europeană au ajuns la o înțelegere privind moderarea exporturilor chinezești de mașini hibride și hibride plug-in către piața europeană, într-o încercare de a reduce dezechilibrul comercial dintre cele două economii. Acordul a fost anunțat pe 9 octombrie, la Beijing, de comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, după două zile de negocieri cu oficialii chinezi.
Potrivit estimărilor prezentate de oficialul european, înțelegerea ar putea reduce cu peste jumătate exporturile acestor vehicule către UE în următorii patru ani, comparativ cu scenariul în care nu ar fi luate măsuri. Șefčovič a vorbit despre posibilitatea evitării exportului a câtorva milioane de automobile către piața europeană.
Acordul face parte dintr-un efort mai amplu al Bruxellesului de a reechilibra relația comercială cu Beijingul, în condițiile în care deficitul comercial al UE cu China a ajuns la aproximativ 360 de miliarde de euro în 2025, potrivit relatărilor Reuters.
Mașinile hibride, noul punct de presiune asupra industriei europene
Negocierile privind automobilele vin după ce Uniunea Europeană a introdus, în 2024, taxe compensatorii pentru importurile de mașini electrice cu baterii fabricate în China. Măsurile au fost adoptate în urma unei investigații a Comisiei Europene privind subvențiile acordate producătorilor chinezi.
Mașinile hibride și cele hibride plug-in au devenit însă o altă sursă de presiune pentru industria auto europeană. Aceste categorii nu au fost vizate de aceleași taxe aplicate vehiculelor electrice cu baterii, iar importurile de hibride plug-in din China au crescut puternic.
Potrivit datelor prezentate de Reuters, importurile europene de hibride plug-in din China au crescut cu 86% în perioada de 12 luni încheiată în septembrie 2026, în timp ce prețurile au scăzut cu aproximativ 20%. Peste jumătate dintre vehiculele hibride plug-in importate de UE proveneau din China.
Pentru producătorii europeni, problema nu se limitează la concurența de preț. Industria auto reprezintă un sector important pentru ocuparea forței de muncă, exporturi și investiții, iar presiunea importurilor chinezești se suprapune peste dificultățile generate de tranziția către mobilitatea electrică și de concurența internațională.
În acest context, Bruxellesul încearcă să obțină mecanisme prin care importurile să nu afecteze capacitatea de producție a companiilor europene, fără să recurgă automat la o escaladare a războiului comercial.
Ce oferă China în schimbul limitării exporturilor auto
Discuțiile de la Beijing nu s-au limitat la automobile. Potrivit declarațiilor lui Maroš Šefčovič și informațiilor publicate de Comisia Europeană, cele două părți au ajuns la o înțelegere privind îmbunătățirea accesului pe piața chineză pentru o serie de produse europene, prin aplicarea unor tarife vamale de tipul celor acordate națiunii celei mai favorizate.
Vezi și Chery Tiggo ajunge în România pe 10 iulie SUV-uri chinezești cu prețuri accesibile
Produsele vizate includ componente auto, ulei de măsline și încălțăminte. Valoarea exporturilor europene asociate acestor categorii este estimată la aproape patru miliarde de euro, iar reducerea taxelor ar putea aduce economii de cel puțin 225 de milioane de euro, potrivit comisarului european.
Un alt punct important îl reprezintă exporturile chinezești de pământuri rare și magneți permanenți, materiale esențiale pentru numeroase industrii, inclusiv pentru automobile electrice, turbine eoliene și echipamente electronice.
Înțelegerea prevede facilitarea procedurilor de acordare a licențelor de export pentru aceste materiale. Măsura este importantă pentru companiile europene care depind de aprovizionarea din China, dar nu echivalează cu eliminarea tuturor restricțiilor și nici cu garantarea unui acces nelimitat la materiile prime critice.
Dependența este semnificativă. Potrivit Eurostat, China a furnizat 46,8% din cantitatea de pământuri rare importată de Uniunea Europeană în 2025, respectiv aproximativ 7.100 de tone.
Deficitul comercial depășește un miliard de euro pe zi
Dezechilibrul comercial rămâne problema centrală a relației economice dintre Bruxelles și Beijing. Conform Reuters, exporturile Chinei către UE au ajuns la aproximativ 560 de miliarde de dolari în 2025, în creștere față de cele 517 miliarde de dolari din 2024.
În același timp, China a importat din Uniunea Europeană bunuri în valoare de aproximativ 268,3 miliarde de dolari în 2025, ușor sub nivelul din anul precedent.
Diferența dintre cele două fluxuri comerciale alimentează îngrijorările europene privind competitivitatea industriei locale. Bruxellesul acuză că subvențiile, supracapacitățile industriale și accesul inegal la piețe pot dezavantaja companiile europene în competiția cu producătorii chinezi.
Beijingul respinge ideea că ar fi responsabil pentru dificultățile economice ale Europei și susține că poate contribui la rezolvarea lor prin dialog și cooperare comercială.
Liderii europeni vor analiza acordul la summitul de la Bruxelles
Înțelegerea privind automobilele reprezintă un prim rezultat al negocierilor comerciale intensificate în ultimele luni. Ea nu rezolvă însă toate disputele dintre cele două părți, iar mecanismele concrete de aplicare și efectele asupra fluxurilor comerciale vor trebui urmărite în perioada următoare.
Comisia Europeană a precizat că discuțiile cu China vor continua, inclusiv în privința tarifelor, accesului pe piață și controalelor la export. Următoarea reuniune ministerială UE–China dedicată comerțului și investițiilor este programată pentru martie 2027, cu o videoconferință intermediară prevăzută pentru ianuarie.
Liderii UE urmează să discute relația comercială cu China la summitul de la Bruxelles din 15 octombrie. Pe agenda europeană se află problema deficitului comercial, competitivitatea industriei și instrumentele prin care blocul comunitar ar putea reacționa dacă negocierile nu produc rezultate suficiente.
Pentru Bruxelles, provocarea este să găsească un echilibru între protejarea producției europene și menținerea accesului la o piață importantă pentru exportatori, dar și la materii prime de care depind sectoare industriale strategice. Acordul de la Beijing este un pas în această direcție; rezultatul său va depinde însă de modul în care înțelegerea va fi transformată în măsuri concrete.
