Reforma învăţământului din România este o urgenţă şi trebuie să fie prioritatea zero a oricărui guvern responsabil, iar aceasta trebuie făcută împreună cu cei mai buni specialişti pe care România îi are, a afirmat, marţi, liderul PLUS, Dacian Cioloş.
„Nu mai putem continua cu o abordare fals competitivă în urma căreia tinerii ies din şcoală incapabili să-şi asume proactiv un loc şi un rost în societate. Cei mai mulţi dintre antreprenorii cu care am stat de vorbă în ultima vreme ne spun că trebuie să-i califice pe tineri la locul de muncă, indiferent că este vorba despre absolvenţi de şcoală generală, de liceu sau de facultate. Da, avem nevoie de un pact adevărat pe educaţie. Reforma învăţământului din România este o urgenţă. Trebuie să fie prioritatea zero a oricărui guvern responsabil, căruia îi pasă de soarta acestei ţări. Iar reforma trebuie făcută împreună cu cei mai buni specialişti pe care România îi are. Din ţară şi din diaspora”, a scris Cioloş pe Facebook.
Comentând rezultatele ultimei evaluări PISA în învăţământ, fostul premier a susţinut că acestea sunt „dezamăgitoare pentru sistemul românesc de educaţie”.
„Aproape 50% dintre ei nu sunt capabili să îşi folosească cunoştinţele învăţate la şcoală în viaţa de zi cu zi. De exemplu, elevii au fost puşi să compare distanţa totală pe două rute alternative sau să convertească preţurile într-o monedă diferită. La asemenea teste, România are, în 2018, rezultate chiar mai slabe decât în 2012 sau în 2015. Comentând situaţia, ministrul Educaţiei, Monica Anisie, ne spune că nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm. Că evaluarea de la Testele PISA nu pune accent pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă. Seninătatea doamnei ministru ne dă fiori. Sistemul de educaţie din România nu e în stare să formeze tineri capabili să se descurce în situaţii concrete de viaţă, dar ministrul Educaţiei ne spune să stăm liniştiţi, pentru că elevii ştiu. În fapt, este o tragedie: elevii români învaţă după un curriculum care nu are legătură cu viaţa reală. Dincolo de resurse, de finanţarea învăţământului, de baza materială precară, de numărul de copii dintr-o clasă, rezultatele de la Testele PISA ţin de modul în care profesorii reuşesc să-i facă pe elevi să creadă că sunt capabili să rezolve probleme din viaţa reală”, a detaliat europarlamentarul Alianţei USR PLUS.
Potrivit acestuia, programa şcolară din România este depăşită, manualele arată, cele mai multe dintre ele, mai rău decât cele din perioada comunistă, iar copiii se plictisesc la ore pentru că materiile le sunt predate ca acum 30 de ani.
„Ne facem că nu ştim toate acestea şi vorbim despre reforme pe hârtie, despre educaţie subfinanţată, despre profesori prost plătiţi. Dar niciodată nu punem degetul pe rană. Nu ne ducem la originea dezastrului. Cauzele sunt multe, însă, înainte de toate, trebuie să schimbăm filosofia de funcţionare a sistemului. Trebuie să înţelegem că, dincolo de experimentele pe care le face un ministru sau altul, de promisiunile neonorate ale unui partid sau ale altuia, important este ce produce sistemul românesc de educaţie”, a adăugat Cioloş.
Rezultatele elevilor români la testele de evaluare PISA din 2018 au înregistrat o scădere faţă de anterioarele evaluări de acest tip.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, comparativ cu ciclul anterior de testare, media internaţională a înregistrat o uşoară scădere (citire/lectură – 487, faţă de 493, matematica – 489, faţă de 490, ştiinţe – 489, faţă de 493 în 2015).
Această tendinţă este înregistrată şi de ţara noastră: citire/lectură – punctaj 428, faţă de 434 în 2015, matematică – 430, faţă de 444 în 2015 şi ştiinţe – 426 (faţă de 435). Scorurile înregistrate în 2018 sunt mai mari în raport cu rezultatele din anii 2006 şi 2009, dar uşor mai mici comparativ cu cele înregistrate în 2015.
