Ţările şi companiile din Uniunea Europeană nu ar trebui să mai semneze noi contracte de achiziţie de gaze naturale lichefiate ruseşti, în conformitate cu strategia blocului comunitar de a-şi reduce dependenţa energetică de Moscova, a declarat joi comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, transmite Reuters.
Anul trecut, Rusia a redus livrările de gaze naturale prin conducte spre Europa, ceea ce a provocat o criză energetică şi a dus preţurile la valori record. În replică, UE a promis că va renunţa complet la combustibilii fosili ruseşti în 2027, şi anul trecut a înlocuit două treimi din gazele naturale care în mod normal erau livrate de Rusia.
Însă chiar dacă Moscova a redus livrările de gaze naturale prin conducte, livrările de gaze naturale lichefiate ruseşti spre Europa au crescut cu peste o treime anul trecut, până la 22 miliarde metri cubi, de la 16 miliarde metri cubi în 2021, potrivit unei analize realizată de UE şi consultată de Reuters.
„Putem şi trebuie să renunţăm complet la gazele ruseşti, cât mai rapid posibil, menţinând în acelaşi timp securitatea aprovizionării”, a declarat Kadri Simson la o întâlnire cu eurodeputaţii. „Încurajez toate statele membre şi toate companiile să înceteze să mai cumpere gaze lichefiate ruseşti, şi să nu mai semneze noi contracte cu Rusia atunci când contracte în vigoare vor expira”, a mai spus Simson, adăugând că asta ar putea să îi liniştească şi pe ceilalţi furnizori de gaze cu care Europa încarcă să negocieze acorduri.
Cantităţile de gaze lichefiate livrate de Rusia sunt mult mai mici decât cele 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe care Moscova le livra anual Europei prin conducte, înainte de declanşarea războiului din Ucraina. Europa a înlocuit o mare parte din gazele ruseşti cu gaze lichefiate de la alţi furnizori, precum SUA, dar şi prin energii regenerabile şi programe de economisire a energiei.
În condiţiile în care ţările membre UE au început deja pregătirile pentru a-şi asigura aprovizionarea cu energie în iarna următoare, Kadri Simson a spus joi că executivul comunitar va propune prelungirea, până iarna viitoare, a ţintei privind reducerea costumului de gaze cu 15%.
Pentru iarna aceasta, UE pare să fie în măsură să îşi îndeplinească obiectivul propus, după ce începând din luna august şi până în luna ianuarie şi-a redus consumul de gaze cu 19,3%, comparativ cu situaţia din ultimii ani.
Ce alternative energetice are Europa, dacă fluxurile de gaze rusești se opresc
Chiar dacă Europa pare să fie în măsură să evite o criză energetică majoră în această iarnă, securitatea energetică a continentului rămâne una delicată. Un motiv este acela că Rusia continuă să trimite gaze naturale Europei via Ucraina, cantitatea totală pentru acest an putând ajunge la 20 de miliarde de metri cubi, dacă nivelul actual al livrărilor nu se va modifica. Agenţia Internaţională a Energiei a avertizat că dacă Moscova va pune punct şi acestor livrări, China ar cumpăra cantităţi mai mari de gaze lichefiate de pe pieţele globale, iar iarna care va veni va fi una neobişnuit de friguroasă, Europa ar putea să se confrunte cu probleme în aprovizionarea cu gaze, ceea ce face şi mai cruciale eforturile guvernelor de a economisi energia şi a stimula energiile regenerabile.
