Companiile chinezeşti fac un lucru rar întâlnit din anii 1970 încoace: îşi înfiinţează propriile armate de voluntari. Cel puţin 16 mari firme chineze, inclusiv un gigant privat din domeniul lactatelor, au înfiinţat forţe de luptă în ultimul an, potrivit unei analize CNN.
Aceste unităţi, cunoscute sub numele de Departamentele Forţelor Armate Populare, sunt compuse din civili care îşi păstrează locurile de muncă obişnuite. Ele acţionează ca o forţă de rezervă şi auxiliară pentru armata chineză, cea mai mare din lume, şi sunt disponibile pentru misiuni care variază de la răspunsul la dezastre naturale şi ajutor pentru menţinerea „ordinii sociale” până la furnizarea de sprijin în timp de război.
Forţele, care în prezent nu operează în afara Chinei, au mai multe în comun cu Garda Naţională americană decât cu mişcarea de miliţie, care se referă la organizaţiile paramilitare private care au de obicei un accent politic de dreapta.
Înfiinţarea brigăzilor corporatiste evidenţiază preocupările tot mai mari ale Beijingului cu privire la un potenţial conflict în străinătate, precum şi la neliniştea socială de acasă, pe măsură ce economia se poticneşte, spun analiştii.
Renaşterea este văzută, de asemenea, ca un răspuns la pandemie şi ca parte a eforturilor liderului chinez Xi Jinping de a întări controlul Partidului Comunist asupra societăţii, inclusiv asupra sectorului corporatist.
„Revenirea miliţiilor corporatiste reflectă atenţia tot mai mare a lui Xi asupra necesităţii de a integra mai bine dezvoltarea economică cu securitatea naţională, în condiţiile în care ţara se confruntă cu un viitor mai dificil, cu o creştere mai lentă şi o concurenţă geopolitică în creştere”, a declarat Neil Thomas, cercetător pentru politica chineză la Asia Society Policy Institute’s Center for China Analysis.
„Miliţiile corporatiste sub conducere militară ar putea ajuta Partidul Comunist să reprime mai eficient incidentele de nelinişte socială, cum ar fi protestele consumatorilor şi grevele angajaţilor”, a spus el.
Economia chineză a înregistrat o creştere de 5,2% în 2023, uşor mai bună decât ţinta oficială pe care Beijingul a stabilit-o, dar ţara se confruntă cu o multitudine de provocări, inclusiv o scădere record a pieţei imobiliare, creşterea şomajului în rândul tinerilor, presiunea deflaţionistă, creşterea numărului de insolvenţe corporative şi creşterea stresului financiar la nivelul guvernelor locale.
Protestele par să se extindă pe măsură ce creşte frustrarea. Numărul de greve şi demonstraţii ale muncitorilor a crescut la 1.794 în 2023, mai mult decât dublu faţă de 2022, când au fost înregistrate 830 de cazuri, potrivit datelor de la China Labour Bulletin, o organizaţie non-profit cu sediul în Hong Kong care monitorizează protestele muncitorilor.
Cu puţin peste un an în urmă, protestatarii s-au ciocnit cu poliţia la cea mai mare fabrică de iPhone din lume, în Zhengzhou, în timp ce furia a izbucnit împotriva Foxconn pentru că nu şi-a respectat promisiunile de a creşte salariile şi beneficiile pentru a atrage muncitorii înapoi după pandemie.
În afara sectorului corporatist, unităţile de miliţie sunt adesea organizate de administraţiile locale şi de universităţi, în conformitate cu normele privind activitatea de miliţie. Aceste unităţi există şi astăzi în majoritatea acestor locuri, doar că la o scară mult mai mică decât în deceniile anterioare.
Miliţiile chinezeşti sunt anterioare fondării Republicii Populare în 1949. De fapt, acestea au luat naştere în anii 1920 şi au sprijinit Partidul Comunist în numeroasele sale bătălii. După 1949, când partidul a preluat controlul asupra Chinei continentale, unităţile au fost în cele din urmă încorporate în guverne, şcoli şi companii.
Forţele au fost predominante în timpul epocii maoiste, din 1949 până în 1976, şi au ajuns la apogeu la sfârşitul anilor 1950 – cu 220 de milioane de membri – când tensiunea militară era ridicată cu Statele Unite în legătură cu Taiwanul, potrivit documentelor guvernamentale.
Miliţiile sunt o parte esenţială a armatei chineze , care este compusă din două forţe profesioniste cu normă întreagă : APL şi Poliţia Armată Populară, care are ca sarcină securitatea internă. Miliţiile joacă un rol de sprijin pentru APL, potrivit legii apărării ţării.
Prin înrolarea unui număr mare de civili în brigăzi, Mao Zedong, liderul revoluţionar al Chinei, a declarat că întăreşte apărarea ţării împotriva ameninţării „forţelor imperiale”, cum ar fi Statele Unite. Dar istoricii au spus că Mao a folosit forţele pentru a-şi promova agenda personală şi pentru a-şi consolida puterea.
