Donald Trump a ales Forumul Economic de la Davos pentru a lansa oficial una dintre cele mai controversate inițiative diplomatice din istoria modernă: Consiliul pentru Pace (Board of Peace). Departe de a fi o organizație internațională clasică, noua structură funcționează după reguli stricte de business, impunând statelor care doresc influență pe termen lung o „taxă de membru” record de 1 miliard de dolari.
Documentul fondator al Consiliului, o cartă de 8 pagini care circulă deja printre delegațiile prezente la Davos, îi oferă lui Donald Trump puteri depline, acesta fiind numit președinte pe viață cu drept de veto absolut asupra oricărei decizii.
Schema de membership: 1 miliard pentru permanență
Conform statutului, statele invitate (aproximativ 60 la număr, inclusiv România) au două opțiuni de participare:
Mandat temporar: Un loc la masă pentru o perioadă de 3 ani, fără o taxă fixă inițială, dar cu un statut fragil, prelungirea mandatului fiind la discreția exclusivă a lui Donald Trump.
Membru permanent: Statut garantat pe termen nelimitat pentru țările care achită 1 miliard de dolari în numerar în primul an de funcționare a Consiliului.
Banii colectați ar urma să fie administrați direct de structurile Consiliului (unde regăsim nume precum Jared Kushner și Marco Rubio) și direcționați oficial către reconstrucția Fâșiei Gaza și, ulterior, a Ucrainei. Totuși, lipsa unor mecanisme de control extern asupra acestor fonduri a stârnit deja un val de critici la nivel global.
Vezi și SUA îngheață fonduri de miliarde de dolari pentru Harvard din cauza cererilor administrației Trump
Europa se revoltă, dar Trump nu dă înapoi
Reacția liderilor europeni a fost una de respingere aproape totală. Franța și Germania au catalogat inițiativa drept o tentativă de a „privatiza diplomația mondială” și de a submina Organizația Națiunilor Unite. Singurele state din Uniunea Europeană care au acceptat până acum invitația sunt Ungaria și Bulgaria, restul liderilor occidentali refuzând să plătească pentru un loc într-o structură condusă autoritar de Trump.
Tensiunea este alimentată și de faptul că Donald Trump a legat participarea în acest Consiliu de viitoarele acorduri comerciale cu SUA, sugerând că țările care nu se alătură proiectului său ar putea suporta tarife vamale de protecție.
Poziția României: Analiza lui Nicușor Dan
România se află într-o situație delicată, fiind pe lista scurtă a țărilor invitate personal de Donald Trump să ocupe un loc permanent. Președintele României, Nicușor Dan, a adoptat o poziție de prudență maximă, anunțând că Administrația Prezidențială a demarat un proces de analiză a Cartei Consiliului.
În timp ce România salută orice efort de pace, Președintele României a subliniat că nicio decizie nu va fi luată fără a verifica compatibilitatea acestei noi structuri cu obligațiile noastre față de ONU și Uniunea Europeană. Plata unei taxe de 1 miliard de dolari din bugetul național este considerată în acest moment o variantă exclusă, România fiind mai degrabă înclinată spre un dialog diplomatic clasic, fără a intra în „logica de tranzacționare” impusă de Washington.
Viitorul acestui Consiliu pentru Pace depinde acum de numărul statelor care vor accepta să semneze cecul de 1 miliard de dolari, transformând astfel geopolitica într-o piață exclusivistă controlată de Donald Trump.
