Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat marţi la 3,87% pe an, de la 3,83% anterior, cel mai mare nivel din ultimii aproape 9 ani, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Un nivel similar al indicelui ROBOR la 3 luni a fost consemnat în data de 3 septembrie 2013, de 3,87%.
Vezi și ROBOR a ajuns la 3,01%, cum ne influențează creșterea ratele la bănci
La debutul lui 2020, indicele ROBOR la 3 luni era 3,19% pe an, iar la începutul anului trecut se situa la 1,98%.
Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 4,07%, de la 4,02%, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 4,17% pe an, de la 4,14% pe an.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât recent majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.
În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,17% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,08%.
În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.
Românii cumpără masiv valută
Cererea de numerar în valută a crescut în ultimele zile, dar situaţia nu ridică îngrijorări pentru băncile comerciale, reprezentanţii acestora menţionând că unităţile şi ATM-urile dispun de lichidităţi suficiente.
Astfel, Bogdan Neacşu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi director general al CEC Bank a declarat că în ultimele zile, în contextul conflictului din Ucraina, a crescut cererea de numerar în valută, dar nu este o situaţie care să ridice îngrijorări. El susţine că s-au văzut dublări ale volumelor, faţă de media zilnică, la începutul săptămânii, şi creşteri, în special, în zona de Nord şi Est a ţării, în apropierea graniţelor, dar situaţia s-a temperat în ultimele zile. Majoritatea schimburilor au fost pentru sume mici, respectiv 1.000 – 2.000 de euro.
„Sistemul nostru bancar este solid şi poate face faţă provocărilor. Indicatorul de solvabilitate la nivel de sistem este de peste 22%, de două ori şi jumătate peste limita legală. Băncile stau foarte bine şi la lichiditate: indicatorul de lichiditate era la începutul anului peste 250%, dublu faţă minimul legal. Adică băncile dispun de resurse pe care le pot mobiliza foarte repede. Am trecut printr-o situaţie similară şi în urmă cu doi ani, la începutul pandemiei, când oamenii îşi făceau provizii şi goleau rafturile supermarketurilor. Şi au făcut şi retrageri de numerar, să aibă o rezervă. Cred că este o situaţie de conjunctură şi nu sunt motive de îngrijorare. Sistemul funcţionează şi se aduc bani la ghişee. E o întreagă logistică în spate – de la transporturile între centrală şi centre regionale, până la mecanismele de import de valută în numerar – care funcţionează fără probleme. Se aduc bani şi cu avionul”, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Bogdan Neacşu.
