Războiul din Ucraina a exacerbat creșterea constantă a prețurilor globale la alimente și energie, subminând stabilitatea economică în întreaga lume, a avertizat într-un raport ONU.

Efectele războiului din Ucraina au declanșat creșteri ale prețurilor, în special în zonele caracterizate de marginalizarea rurală și sistemele agroalimentare fragile, potrivit raportului comun intitulat Hunger Hotspots – Avertismente timpurii FAO-WFP privind insecuritatea alimentară acută.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Programul Alimentar Mondial (PAM) au cerut acțiuni umanitare urgente pentru a salva vieți și mijloace de trai și pentru a preveni foametea în cele 20 de „vârfuri” în care este de așteptat să crească nevoia acută, de acum până în septembrie.

Cursa contra cronometru

Pe fondul mai multor crize alimentare care se profilează – provocate de conflicte, șocuri climatice, consecințele COVID-19, povara masivă a datoriei publice și acum războiul din Ucraina – condițiile se asteaptă să fie deosebit de acute acolo unde instabilitatea economică și creșterea prețurilor s-au combinat cu scăderea producției de alimente induse de climă.

„Suntem profund îngrijorați de impactul combinat al crizelor care se suprapun, care pun în pericol capacitatea oamenilor de a produce și de a avea acces la alimente, împingând alte milioane de oameni la niveluri extreme de insecuritate alimentară acută”, a avertizat directorul general al FAO, QU Dongyu.

„Suntem într-o cursă contra cronometru pentru a ajuta fermierii din țările cele mai afectate, inclusiv prin creșterea rapidă a potențialei producții de alimente și creșterea rezistenței acestora în fața provocărilor”.

Alături de conflict, raportul constată că șocurile climatice frecvente și recurente continuă să conducă la foamete acută și arată că am intrat într-o „nouă normalitate” în care secetele, inundațiile, uraganele și cicloanele decimează în mod repetat agricultura și creșterea animalelor, provoacă strămutarea populației și împing milioane de oameni până la limită în țări din întreaga lume.

„Ne confruntăm cu o furtună perfectă care nu doar îi va răni pe cei mai săraci dintre săraci, ci va copleși și milioane de familii care până acum aproape și-au ținut capul deasupra apei”, a avertizat directorul executiv al PAM, David Beasley.

Este necesară o acțiune rapidă

Potrivit raportului, Etiopia, Nigeria, Sudanul de Sud și Yemenul rămân în „cea mai mare alertă” ca puncte fierbinți cu condiții catastrofale, iar Afganistan și Somalia sunt noi intrări în această categorie îngrijorătoare de la ultimul raport privind punctele fierbinți, lansat în ianuarie.

Toate aceste șase țări au părți ale populației care se confruntă cu nivelurile de „catastrofă” din faza 5 IPC, cu risc de deteriorare spre condiții catastrofale, cu până la 750.000 de persoane care se confruntă cu înfometarea și moartea.

Și 400.000 se află în regiunea Tigray sfâșiată de războiul din Etiopia – cel mai mare număr înregistrat într-o singură țară, de la foametea din Somalia din 2011.

Între timp, Republica Democrată Congo (RDC), Haiti, Sahel, Sudanul și Siria sunt de „foarte mare îngrijorare”, la fel ca în ediția anterioară a acestui raport – Kenya fiind acum adăugată pe listă.

Angola, Libanul, Madagascar și Mozambic rămân, de asemenea, puncte fierbinți ale foametei, cu Sri Lanka, Benin, Cabo Verde, Zimbabwe, Guineea și Ucraina, acum adăugate.

„Condițiile sunt acum mult mai proaste decât în ​​timpul primăverii arabe din 2011 și a crizei prețurilor alimentelor din 2007-2008, când 48 de țări au fost zguduite de tulburări politice, revolte și proteste”, a avertizat șeful PAM.

• Prevenirea dezastrului

Raportul oferă recomandări concrete specifice fiecărei țări pentru asistență umanitară imediată pentru a salva vieți, a preveni foametea și a proteja mijloacele de trai.

Pe fondul unui angajament recent G7 de a consolida acțiunile anticipative în asistența umanitară și pentru dezvoltare – prevenind ca pericolele previzibile să devină dezastre umanitare în general, FAO și PAM s-au asociat pentru a intensifica măsurile preventive.

În fereastra critică dintre o avertizare timpurie și un șoc, agențiile ONU pledează pentru finanțare umanitară flexibilă pentru a anticipa mai bine nevoile și a proteja comunitățile.

Dovezile arată că pentru fiecare dolar investit în acțiuni anticipative pentru a proteja vieți și mijloace de trai, până la 7 dolari pot fi economisiți prin evitarea pierderilor pentru comunitățile afectate de dezastre, potrivit raportului.

„Avem soluții. Dar trebuie să acționăm și să acționăm rapid”, a subliniat domnul Beasley.