În 1949, atunci când a luat ființă NATO, guverne,e din Europa Occidentală și America de Nord au considerat alianța ca un garant de securitate colectivă împotriva puterii militare a Uniunii Sovietice și a aliaților săi.
În decursul Războiului Rece, două țări au ieșit în evidență prin refuzul lor de a adera: Suedia și Finlanda
Cele două țări au încercat în schimb să folosească o altă metodă pentru a-și păstra securitatea – o politică oficială atent aleborată de nealiniere și neutralitate.
Acum, după aproape trei sferturi de secol, invadarea Uncrainei de către forțele ruse a făcut ca atât guvernul suedez, cât și cel finlandez să se orienteze în mod deschis spre aderarea la NATO după decenii întregi în afara alianței.
Aderarea Suediei și Finlandei la NATO ar marca una dintre cele mai mari schimbări din sânul alianței și o puternică schimbare a poziției celor două țări pe scena internațională.
Lansată pe 24 februarie, invazia rusească din Ucraina pare să fi adus situația pe o cale fără întoarcere. Extrem de important a fost faptul că opinia publică din ambele țări sprijină acum aderarea la NATO, recente sondaje de opinie arătând că 57% din suedezi și 76% din finlandezi vor acest lucru.
Recent, Kai Sauer, subsecretar de stat finlandez pentru politică externă și de securitate, declara pentru The Washington Post că Finlanda era de mai multă vreme realistă pe tema riscului unui conflict.
„Există o mare voință de a ne apăra țara”, a spus el. „Ar putea părea demodat, dar asta e o consecință a istoriei noastre și a poziției noastre geografice”.
În vreme guvernul finlandez de centru-stânga a optat rapid pentru aderarea la NATO, guvernul suedez, condus tot de un partid de centru-stânga, s-a mișcat mai greu în acest sens.
În martie, premierul Suediei, dna Magdalena Andersson, s-a pronunțat categoric împotriva aderării la NATO, dar, săptămâna aceasta, presa locală a anunțat că, în decursul săptămânii viitoare, țara își va depune cererea de aderare.
Cum ar putea schimba NATO Suedia și Finlanda
Schimbarea cea mai imediată ar fi una de ordin geografic.
Frontiera Finlandei cu Rusia are o lungime de peste 1300 km. Dacă țara va adera la NATO, atunci frontiera alianței militare cu Rusia se va dubla.
Suedia, deși nu se învecinează direct cu Rusia, deține Insula Gotland, de mare importanță strategică, aflată la cca. 300 km. de armata rusă din Kaliningrad.Suedia și Finalanda dețin două armate despre care se spune că sunt moderne, cu aparatură compatibilă cu cea a sistemelor NATO.
La începutul acestui an, înaintea invaziei Rusiei din Ucraina, Finlanda a achiziționat de la firma americană Lockheed Martin 64 de avioane de război de tip F-35.Finlanda îndeplinește deja condiția NATO vizând cheltuielile militare care ar trebui să reprezinte 2% din PIB, iar Suedia are un procent de 1,4%.
Moscova a criticat eventualitatea aderării celor două țări la NATO, Kremlinul amenințând că va riposta în vederea echilibrării situației. Dar NATO a dat de înțeles că salută aderarea lor, în vreme ce Statele Unite și Regatul Unit le-au oferit garanții de securitate pe parcursul procesului de aderare.
„Aș spune că aceasta este probabil cea mai mare gafă strategică fădută de Rusia ca țară în ultimul timp”, a declarat secretarul adjunct al NATO, Mircea Geoană, cu ocazia unui eveniment de la Washington, din această săptămână.
