Președintele Klaus Iohannis poate respinge propunerea ministrului Justiției Tudorel Toader de revocare a procurorului general Augustin Lazăr doar pe motive de nelegalitate, nu și de oportunitate, potrivit deciziei CCR în cazul Kovesi, au explicat juriștii consultați de G4media. Cu alte cuvinte, șeful statului trebuie să verifice, precum un notar, dacă ministrul a respectat procedura, dar nu poate respinge pe fond propunerea.
Juriștii consultați de G4media spun însă că sunt numeroase argumente de nelegalitate în demersul ministrului. ”Dacă vrea procedură, procedură îi dăm!”, a explicat un avocat care a dorit, deocamdată, să își păstreze anomimatul și care susține că îi pregătește o ”surpriză” ministrului.
Pe de altă parte, procurorul general ar putea ataca în instanță, în contencios administrativ, procedura de revocare declanșată de ministrul Justiției, a declarat pentru Hotnews.ro fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean.
”Actul pe care dl. Tudorel Toader îl trimite președintelui, solicitarea de revocare, este un act administrativ. Și actele administrative pot fi atacate la Curtea de Apel, dacă e vorba de un ministru. Și în Constituție, și în legea contenciosului administrativ zice că o persoană ale cărui drepturi sau libertăți sunt afectate printr-un act administrativ ilegal poate să ceară justiței anularea actului și repararea prejudiciului, dacă este cazul”, a explicat Zegrean.
Explicațiile fostului președinte al CCR vin în contextul în care ministrul Justiției Tudorel Toader susține că procedura de revocare declanșată de el nu poate fi atacată în contencios administrativ, adică la instanțele de judecată, ci doar în contencios constituțional, adică la CCR.
Care sunt argumentele de nelegalitate din procedura de revocare declanșată de ministru. Potrivit juriștilor consultați de G4media, ministrul poate cere revocarea procurorilor șefi în condițiile strict prevăzute de lege, iar nerespectarea acestor condiții de către procurrul general trebuie dovedită de către ministru. Astfel, potrivit articolului 54 alineatul 7 din Statutul magistraților,
”(4) Revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori a procurorului general al Direcției Naționale Anticorupție ori Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător”.
Iar la articolul 51 alineatul 2, legea spune:
”Revocarea din funcția de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a președintelui instanței, pentru următoarele motive:
a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere;
b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale;
c) în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare.”
Or, ministrul trebuie să dovedească clar că Augustin Lazăr nu și-a exercitat corespunzător ”atribuțiile manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale”.
”Tudorel i-a reproșat lui Lazăr că nu a luat măsuri la DNA, or PNA-ul și, ulterior, DNA-ul a fost conceput ca structură autonomă, nu îi poți reproșa procurorului general ce face o instituție autonomă?!”, au explicat mai mulți experți pentru G4media.
”Alegațiile ministrului despre presupuse vicii în procedura de numire a lui Lazăr nu au nicio relevanță pentru revocare, au fost introduse doar în scop politic”, au explicat ei.
În plus, evaluarea eficienței manageriale și controlul exercitat de Ministrul Justiției se manifestă în mod mediat, prin procurori anume desemnați, prin intermediul Inspecției Judiciare și prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu a fost cazul și ministrul știe bine acest lucru având în vedere că, la data de 19 iunie 2017, a sesizat Inspecția Judiciară în vederea includerii în planul de control a unui control privind eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor de către cei din conducerea PICCJ – Direcția Națională Anticorupție, au explicat juriștii.
”Președintele țării poate respinge propunerea ministrului de revocare a Procurorului General pe trei motive de legalitate.
1. procedura urmată de Toader Tudorel este în primul rând o ciudățenie juridică: deși invocă motive de anulare a numirii pentru vicii la dosarul de candidatură a lui Augustin Lazar, el totuși cere revocare, cele două instituții juridice fiind total diferite.
2. În al doilea rând, procedura urmată de Toader este inventată: nu există nicio normă care să arate pașii ce trebuie urmați, actele ce trebuie verificate, perioada de investigat.
3. CCR a decis acum mulți ani că procedura de revocare e similară unei sancțiuni pentru magistrat, prin urmare trebuie să ofere dreptul la apărare; or, Augustin Lazar nu a fost invitat de Tudorel Toader să își prezinte punctul de vedere pe fiecare capăt de învinuire, mai înainte de a se cere revocarea”, a explicat și judecătorul Cristi Danileț.
În plus, Comisia de la Veneția, Comisia Europeană și GRECO au recomandat României să țină cont de avizul CSM în procedura de numire sau revocare a procurorilor șefi. Prin urmare, este esențial avizul pe care secția pentru procurori a CSM îl va da propunerii ministrului de revocare a procurorului general.
De Vlad Mitu
