Facturile la electricitate ar putea creşte cu 30-40% la finalul anului, după ce preţul energiei a explodat pe bursa de profil, la fel ca în cazul crizei energetice din lunile ianuarie-februarie, potivit unei analize realizate de Libertatea.
Mai exact, preţul energiei electrice a urcat la circa 70 de euro pe fiecare MWh cumpărat pe OPCOM, faţă de o medie de circa 40 de euro, cât era anul trecut în aceeaşi perioadă. În prezent, furnizorii care alimentează populaţia, adică Enel, Electrica, E.ON şi CEZ, cumpără 90% din energia consumată de populaţie de pe bursa de energie. Diferenţa de 10% este achiziţionată la preţuri reglementate de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
România şi-a asumat în faţa organismelor internaţionale liberalizarea pieţei de energie. Asta înseamnă că oricine poate să îşi schimbe furnizorul. Din 1 ianuarie 2018 însă, energia consumată de fiecare dintre noi acasă va fi cumpărată 100% de pe bursa de profil. Partea proastă este că, din cauza asta, consumatorii ar putea resimţi un şoc în facturi.
Iar acest şoc survine unei majorări de 8% a electricităţii de la 1 iulie la nivel naţional şi de 11,6% în Bucureşti.România şi-a asumat în faţa organismelor internaţionale liberalizarea pieţei de energie. Asta înseamnă că oricine poate să îşi schimbe furnizorul.
Din 1 ianuarie 2018 însă, energia consumată de fiecare dintre noi acasă va fi cumpărată 100% de pe bursa de profil. Partea proastă este că, din cauza asta, consumatorii ar putea resimţi un şoc în facturi.
Iar acest şoc survine unei majorări de 8% a electricităţii de la 1 iulie la nivel naţional şi de 11,6% în Bucureşti.
Principala problemă o constituie faptul că nu se mai produce la fel de multă energie hidro. Mai exact, debitul Dunării şi al marilor râuri este mult mai mic, din cauza secetei. În fapt, debitul Dunării este atât de mic, încât traversarea cu bacul la Bechet în Bulgaria a fost oprită noaptea, din cauza scăderii nivelului apei. Debitul Dunării la intrarea în ţară are valoarea de 2.700 de metri cubi pe secundă, la jumătate faţă de media multianuală a lunii iulie, care era de 5.350 de metri cubi pe secundă, potrivit datelor Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.
De asemenea, vântul nu prea bate la noi în această vară, astfel că sistemul energetic naţional este privat de energia eoliană.
Pe de altă parte, consumul de energie este chiar mai mare, în special din cauza aparatelor de aer condiţionat utilizate în marile oraşe, dar şi cererii din industrie. Spre exemplu, Enel anunţa în data de 30 iunie că, în Bucureşti, canicula a generat un consum de energie electrică mai mare cu 13%, iar în anumite zone consumul era chiar cu 40% mai mare.
Trebuie menţionat că această creştere a preţurilor energiei nu se întâmplă doar în România, ci în toate statele din jurul nostru, deci este un trend regional.
Per total însă, dacă situaţia nu se normalizează, populaţia poate avea parte de facturi cu 30-40% mai mari la finalul anului. Şi asta pentru că, din cauza volatilităţii, o anumită secţiune de pe bursa de energie, numită Piaţa pentru Ziua Următoare, să aibă o pondere de 40-45% din totalul cantităţilor tranzacţionate. Numai că această secţiune trebuie de regulă folosită pentru a acoperi mici diferenţe de consum sau producţie, adică e normal să fie doar 10-15%.
Acum, creşterea preţului de la 40 de euro pe MWh la 70 de euro înseamnă procentual circa 75%. Dar cum ponderea PZU în totalul tranzacţiilor este de 40-45%, asta înseamnă per total impactul în facturi nu va fi de 70%. Ar putea fi însă între 30 şi 40%, ceea ce este oricum ar fi enorm.
De altfel, Electrica a cerut deja autorităţilor plafonarea preţului la energie. Cătălin Stancu, directorul general al Electrica, a cerut această măsură pe modelul plafonării ce a avut loc la poliţele RCA.
Mai mult, o asociaţie a furnizorilor şi distribuitorilor din România a cerut deja Consiliului Concurenţei să investigheze situaţia. Bogdan Chiriţoiu, şeful instituţiei, a declarat pentru Libertatea că se fac analize în acest caz, iar săptămâna viitoare va avea întâlniri cu oficialii ANRE pe acest subiect. ”Încercăm să vedem ce justifică această creştere. Vedem ce se întâmplă în jur, posibile explicaţii pot fi prelungirea duratei de viaţă a certificatelor verzi. De asemenea, fiind mai puţină energie hidro, care e mai ieftină, preţul de echilibrare se închide pe sectorul termo, care e mai scump”, a spus Chiriţoiu.
Pe de altă parte, Niculae Havrileţ – preşedintele ANRE – a afirmat zilele trecute că deocamdată instituţia nu ia în considerare plafonarea preţului la energie, deoarece nu există date care să arate că piaţa energiei nu este funcţională.
O plafonare ar însemna mai multe măsuri extreme, precum suspendarea unor platforme bursiere, suspendarea cuplării OPCOM cu pieţele din Ungaria, Cehia şi Slovacia, dar şi stabilirea unor preţuri reglementate. De asemenea, ar presupune şi ca pierderile producătorilor să poată fi recuperate într-o formă sau alta.
