Curtea de Justiţie a UE a decis că Secția Specială poate fi desființată

Fostul ministrul Ana Birchall se uita și la deciziile CCR

1

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis, marţi, că este de competenţa instanţelor naţionale să verifice dacă înfiinţarea SIIJ – Secția Specială – respectă cerinţele prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Secţia specială de investigare a infracţiunilor din justiţie are competenţa exclusivă de anchetare a judecătorilor şi procurorilor și a fost condusă prin interimat de protejata fostului ministrul al Justiție, Tudorel Toader, procurorul Anca Florea.

 

Şase cereri de decizie preliminară au fost formulate în faţa CJUE de instanţe din România în cadrul unor litigii între persoane juridice, respectiv asociaţii ale magistraţilor, sau persoane fizice, pe de o parte, şi autorităţi sau organe precum Inspecţia Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte.

În sesizările respective se reclamau modificările aduse Legilor Justiţiei în perioada 2017 – 2019 cu privire la înfiinţarea SIIJ, interimatul lui Lucian Netejoru la şefia Inspecţiei Judiciare, răspunderea materială a magistraţilor pentru erorile judiciare.

CJUE a informat că a examinat compatibilitatea cu dreptul Uniunii Europene a unei reglementări naţionale care prevede înfiinţarea unei secţii specializate în cadrul Ministerului Public, care are competenţa exclusivă de anchetare a infracţiunilor săvârşite de judecători şi de procurori.

“Curtea precizează că, pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a Justiţiei şi, pe de altă parte, să garanteze că această secţie nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activităţii judecătorilor şi a procurorilor menţionaţi şi îşi exercită competenţa cu respectarea cerinţelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În lipsa îndeplinirii acestor cerinţe, reglementarea menţionată ar putea fi percepută ca urmărind instituirea unui instrument de presiune şi de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justiţiabililor în Justiţie. Curtea adaugă că reglementarea naţională în discuţie nu poate avea ca efect nerespectarea obligaţiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei 2006/928 în domeniul luptei împotriva corupţiei”, se arată în decizia CJUE publicată marţi.

Potrivit Curţii de Justiţie a UE, “revine instanţelor naţionale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înfiinţarea unei secţii specializate în cadrul Ministerului Public însărcinate cu anchetarea judecătorilor şi a procurorilor, precum şi normele privind numirea procurorilor încadraţi în această secţie nu sunt de natură să facă secţia menţionată permeabilă la influenţe exterioare”.

“În ceea ce priveşte Carta, revine instanţelor naţionale sarcina de a verifica dacă reglementarea naţională în discuţie nu împiedică examinarea într-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecătorii şi la procurorii vizaţi”, a completat CJUE.

Fostul ministrul Ana Birchall se uita și la deciziile CCR

Fostul ministru al justiției, Ana Birchall, susține că în urma deciziei de astăzi a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), instanțele de judecată din România pot anula actele Secției Speciale. Birchall susține că prin referirile la supremația dreptului Uniunii Europene, Curtea acordă competență instanțelor naționale de a verifica în ce măsură deciziile CCR sau actele secției speciale respectă angajamentele României luate în cadrul MCV.

Redăm mai jos integral postarea fostului ministru, Ana Birchall:

”Regret ca stric petrecerea unora dar adevarul este ca Decizia CJUE de astazi este cu adevarat o decizie istorica! Analiza scurta:

In realitate, prin raspunsul dat in ultimul paragraf cu privire la SUPREMATIA dreptului Uniunii Europene, Curtea acorda competenta instantelor nationale de a verifica conformitatea deciziei de aplicare a MCV-ului si in cadrul acestei verificari sa inlature deciziile CCR si normele legale interne daca intra in contradictie cu Decizia MCV.d

Cu alte cuvinte, un judecator din Romania POATE inlatura deciziile CCR si normele legale interne daca nu sunt in conformitate cu decizia MCV, Curtea spunand negru pe alb că reglementarea națională în discuție nu poate avea ca efect nerespectarea obligațiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei 2006/928 în domeniul luptei împotriva corupției!

Mai mult, in urma deciziei de astazi instantele de judecata pot anula actele SIIJ.

De asemenea, actele efectuate de domnul Netejoru de la Inspectia Judiciara sunt NULE!

Regret ca stric petrecerea si celor certati cu legea care s-au bucurat ca au beneficiat de decizia CCR privind eliminarea probelorobtinute de o anumita institutie! Desi nu este in decizia de astazi mai mult ca sigur acest principiu se va regasi mai mult ca sigur si in cadrul celorlalte cauze care se afla pe rolul CJUE probe SRI, completul de 5 judecatori de la ICCJ etc.

P.S. O singura mentiune, hotararea de azi este aplicabila numai pentru tarile care mai au MCV!

1 comentariu

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele