De ce completul de 5 judecători de la ICCJ nu a anulat probele obținute de SRI pentru DNA în dosarul Elenei Udrea. Cum a încercat Băsescu să o ajute

0

Completul de 5 judecători (C5) de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care a trimis-o definitiv după gratii pe Elena Udrea, nu a anulat probele obținute de SRI pentru DNA, așa cum rezultă din motivarea instanței, puse la dispoziția presei în format anonimizat, conform legii 544/2001. Completul de 5 de la ICCJ este cea mai înaltă instanță judecătorească din România.

Cum a ajutat-o Traian Băsescu și cum Udrea a invocat deciziile CCR. Favorita fostului președinte a cerut, prin avocat, pe 21 mai 2018, reluarea procesului. Apărătorul ei a solicitat anularea tuturor probelor obținute de SRI pentru DNA, ”pe protocol”.

”Apelanta și-a întemeiat solicitarea pe un document despre care a afirmat că are un caracter ”strict secret”, constând dintr-o Notă a Serviciului Român de Informații prezentată presei de fostul președinte al României, domnul T. (și care ar fi fost transmisă de acesta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Consiliului Superior al Magistraturii și Comisiei pentru cercetarea abuzurilor Serviciului Român de Informații), din care rezultă informații și date despre faptele și inculpații din prezenta cauză, obținute în urma unei acțiuni de monitorizare desfășurate între anii 2010-2011”, se arată în motivare.

Udrea a invocat și deciziile CCR. ”Apelanta a considerat că se impune desființarea hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru discutarea excepției invocate (întrucât două dintre deciziile Curţii Constituţionale anterior menționate sunt pronunţate ulterior pronunțării hotărârii atacate în cauză), fiind necesară analiza elementelor noi conturate în speță, în raport cu aspectele statuate prin deciziile menționate și, totodată, reanalizarea materialului probator, prin înlăturarea probelor considerate a fi nule absolut”, se arată în motivare.

E vorba de deciziile Curţii Constituţionale nr. 91 din data de 28 februarie 2018 privnd mandatele de siguranță națională (MSN-urile) și nr. 802 din data de 05 decembrie 2017 privind camera preliminară, decizii ulterioare condamnării Elenei Udrea la fond, pe 28 martie 2017.

Instanța i-a respins însă cererea Elenei Udrea. ”Analizând solicitatea formulată, Completul de 5 Judecători constată, în principal, că Nota Serviciului Român de Informații la care face referire apelanta intimată inculpată în cererea de repunere pe rol, este un document clasificat ce nu se regăsește printre actele depuse la dosarul cauzei, astfel că nu constituie un mijloc de probă apt de a lămuri cauza.

Pe de altă parte, în raport cu fondul susținerilor din cererea de repunere pe rol formulată, instanța de control judiciar apreciază că documentul, în conținutul pretins, nu are aptitudinea de a atrage reluarea cercetării judecătorești sau a dezbaterilor, ci, contrar celor susținute de către apelanta intimată inculpată, aduce în discuție apărări similare celor deja învederate instanței pe parcursul judecării cauzei, ce pot fi lămurite prin analiza probelor existente la dosar”, a motivat instanța respingerea cererii.

Judecătorii au făcut diferența între probele obținute pe MST (mandat de supraveghere tehnică) și cele culese pe MSN (mandat de siguranță națională).

Magistrații nu au anulat nici probele pe MST (mandatele obișnuite, puse în aplicare de procurori cu infrastructura și oamenii SRI, în baza protocolului Parchet-SRI), însă nu s-au aplecat foarte mult asupra problemei întrucât au considerat că astfel de probe sunt irelevante în asamblul probator din dosarul gala Bute.

Cu totul altfel stau lucrurile în ce privește probele obținute pe MSN, despre care judecătorii spun că au contat în condamnarea Elenei Udrea pentru luare mită.

”În ceea ce privește excepția nulității absolute invocate de apelanta intimată inculpată cu privire la înregistrările convorbirilor interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională, (…), instanța de control judiciar remarcă faptul că (….) singura faptă în legătură cu care prima instanță a reținut, în dovedire, acest tip de probe este infracţiunea de luare de mită presupus săvârşită de apelanta intimată inculpată, corelativ cu infracţiunea de dare de mită presupus săvârşită de G. (Adrian Gărdean, om de afaceri – n.r.) şi G. și cu participarea apelantului intimat inculpat L. (Ștefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea – n.r.), în calitate de complice.

Concret, instanța de fond a reținut că această infracțiune a fost dovedită, în privința apelantei, între altele, prin procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul L. (Ștefan Lungu – n.r.) şi martorul G. (Adrian Gărdean – n.r.) din datele de 13 iulie 2010, 27 iulie 2010, 16 august 2010, 7 septembrie 2010 și 22 decembrie 2010”, se arată în motivarea ICCJ.

E vorba de interceptări obținute de SRI pe MSN în anii 2010-2011, înregistrări pe care DNA-ul condus pe atunci de Daniel Morar, actual judecător la CCR, nu le-a luat în seamă. Iată un exemplu:

”La data de 22-12-2010, la ora 21:05:45, între ADRIAN GARDEAN şi ŞTEFAN LUNGU are loc o conversaţie, prilej cu care Ştefan Lungu susţine că a discutat cu ministrul Udrea Elena cu privire la finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz:

ADRIAN GARDEAN: (n.n.: râde) E ceva urgent, care vroiai să discuţi cu mine, sau?…

ŞTEFAN LUNGU: Nu, nu, nu… Nu e nimic urgent, doar că e de bine ce-am vorbit noi, chestia aia!…

ADRIAN GARDEAN: Aia, cu finanţarea?

ŞTEFAN LUNGU: Da, da!

ADRIAN GARDEAN: Ai… discutat-o şi cu „Doamna”?

ŞTEFAN LUNGU: Da, da, da!

ADRIAN GARDEAN: Aha! Şi… a dat semnalul?

ŞTEFAN LUNGU: Da. A zis că vorbim după sărbători, că i se pare interesantă propunerea!

ADRIAN GARDEAN: Ok!.

ŞTEFAN LUNGU: Şi o dezvoltăm în comun, de sărbă…de după sărbători!

ADRIAN GARDEAN: Aha… Deci, de-asta vroiai să ne vedem, da?

ŞTEFAN LUNGU: Da, da, da, da, da!

ADRIAN GARDEAN: OK”, este un fragment dintr-o intreceptare făcută de SRI pe MSN pe 22 decembrie 2010, redată în rechizitoriul DNA și despre care Instanța supremă spune acum că a contat în ansamblul probator pentru condamnarea Elenei Udrea.

De ce instanța nu a anulat probele obținute de SRI pe MSN. Completul de 5 judecători a ținut cont de decizia CCR din februarie 2018 care a declarat parțial neconstituțional articolul 3 litera f din legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, fiind vorba de un proces în curs, nesoluționat cu sentință definitivă, însă judecătorii au considerat că nu Elena Udrea trebuia să conteste mandatele, ci omul de afaceri vizat de MSN-uri, Adrian Gărdean.

”Completul de 5 Judecători consideră esențială împrejurarea că mandatele la care se referă apelanta intimată inculpată, deși posibil emise în baza unui temei juridic constatat, ulterior, ca fiind afectat parțial de neconstituționalitate, nu au fost solicitate și, respectiv, obținute pentru interceptarea comunicațiilor realizate de apelantă, ci, în mod diferit, au fost emise în scopul interceptării convorbirilor și comunicațiilor martorilor G. și, respectiv, G., fiind astfel puse în executare de către autoritatea competentă.

În raport de acest ultim menționat aspect, se apreciază că apelanta nu deține un drept procesual propriu privind invocarea acestei sancțiuni, ci singurii care ar putea să invoce, în condițiile date, o vătămare ireparabilă produsă fie dreptului la un proces echitabil, fie dreptului la respectarea vieții private sunt exclusiv persoanele în legătură cu care au fost emise mandatele în baza Legii nr. 51/1991, respectiv G. și G.

Având în vedere că niciunul dintre mandatele anterior menționate nu a fost emis cu privire la apelanta intimată inculpată, acestea nu conțin comunicații ale acesteia și, ca atare, nu au prilejuit intruziuni, restrângeri și ingerințe nejustificate în viața sa privată sau în drepturile sale procesuale, în sensul deciziei nr. 91 din 28 februarie 2018 a Curții Constituționale, Completul de 5 Judecători consideră că în speță nu este îndeplinită condiția vătămării prevăzute de art. 282 Cod procedură penală și, ca atare, nu se impune anularea mandatelor nr. 007024 din 13 decembrie 2010 (emis pentru G.) și, respectiv, nr. 001242 din 23 februarie 2012 (emis pentru G.), nici a actelor subsecvente (interceptări ale convorbirilor, înregistrări ale acestora, procese verbale de redare) sau a suporților materiali de fixare”, se arată în motivarea ICCJ.

Udrea, interceptată de SRI și pentru ”iniţierea sau constituirea de organizaţii sau grupări secrete”. În plus, C5 arată că Udrea a fost interceptată de SRI pe MSN pentru ”amenințarea la adresa siguranței naționale reprezentată de iniţierea sau constituirea de organizaţii sau grupări ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a acestora, în scopul desfăşurării vreuneia din activităţile enumerate la lit. a) – k), precum şi desfăşurarea în secret de asemenea activităţi de către organizaţii sau grupări constituite potrivit legii”, în baza articolului 3 litera l din legea SRI. Or, notează instanța, acest articol nu a fost declarat neconstituțional de CCR.

”În acest sens, este importantă împrejurarea că dispozițiile art. 3 lit. l din aceeași lege, care nu au fost declarate neconstituționale, continuă să reprezinte, împreună cu restul dispozițiilor cuprinse în art. 3 lit. f din Legea nr. 51/1991, care au rezistat testului constituționalității, temeiuri valabile pentru mandatele în discuție, destinate obținerii de informații în legătură cu fapte ce au constituit obiectul cercetării, mandate ce au fost puse în executare de către Serviciul Român de Informații, potrivit dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 14/1992.

În consecință, în raport cu considerentele anterior arătate, Înalta Curte de Casație și Justiție Completul de 5 Judecători apreciază, ca nefondată, excepția invocată de apelanta intimată inculpată U. privind nulitatea absolută a probelor constând în înregistrările convorbirilor interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională, transcrise în procesele verbale de redare din vol. 6 dosar urmărire penală (filele 53-177), interceptate în baza mandatelor nr. 003160 din 10 iunie 2010, nr. 007024 din 13 decembrie 2010, nr. 001242 din 23 februarie 2012 și nr. 005152 din 14 august 2012, emise de Înalta Curte de Casație și Justiție în baza Legii nr. 51/1991, soluție în raport cu care constată că în speță nu se impune desființarea hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât în configurația ansamblului probator nu se poate vorbi despre existența unor elemente noi, neanalizate de către prima instanță”, a arătat Completul de 5 judecători.

Cine a făcut parte din C5-ul care a condamnat-o pe Udrea. Completul de 5 judecători de la ICCJ a fost format din magistraţii: Mirela Sorina Popescu – preşedinte, Ionuţ Matei, Constantin Epure, Simona Cîrnaru şi Simona Encean. C5-ul de la ICCJ este cea mai înaltă instanță judecătorească din România.

Citește și Dăncilă, supărată pe Iohannis:Astfel de jigniri nu se fac unei femei!

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele