PLUS vrea o reformă radicală a Constituției, dizolvarea mai facilă a Parlamentului, scăderea numărului total de parlamentari și creșterea numărului de reprezentanți ai Diasporei dacă va ajunge la guvernare, potrivit unui document de politici care cuprinde o parte din prioritățile identificate până în prezent de partidul condus de Dacian Cioloș.
Documentul consultat de G4Media.ro reprezintă ”punctul de plecare în pregătirea unei guvernări participative pentru perioada 2021 – 2024” și are la bază rezultatele preliminare ale activității specialiștilor reuniți în grupuri de lucru sub umbrela Comisiei Naționale de Politici și Programe (CNPP) a PLUS. CNPP are în vedere în activitatea sa rezultatele Platformei România 100 și Moțiunea Programatică a președintelui PLUS, Dacian Cioloș, „Proiectul meu este România”.
Documentul integral al PLUS
A: Reforma constituțională, justiția independentă și statul de drept
1. Reformă constituțională
Echilibrarea raportului dintre puterea executivă și cea legislativă prin introducerea a două noi cazuri de dizolvare a Parlamentului: obligatoriu, cazul în care demiterea președintelui, inițiată de Parlament, este respinsă de către cetățeni prin referendum și, opțional, în situația adoptării unei moțiuni de cenzură și ca urmare a consultării liderilor grupurilor parlamentare.
Reducerea numărului de parlamentari, prin modificarea legislației electorale.
Diferențierea atribuțiilor celor două camere ale Parlamentului.
Modificarea modului de desemnare a arbitrilor – CCR și Avocatul Poporului – pentru profesionalizarea și depolitizarea ambelor instituții:
• Pentru CCR, 3 judecători constituționali vor fi desemnați de către colegiul de conducere al ÎCCJ, 3 judecători vor fi desemnați de către camerele reunite ale Parlamentului, iar ceilalți 3 judecători vor fi desemnați de către președinte. O etapă obligatorie în desemnarea celor 9 judecători va fi obținerea unui aviz favorabil din partea unei comisii de specialiști instituită de către Consiliul Superior al Magistraturii.
• Propunerea pentru funcția de Avocat al Poporului va fi realizată de către președintele României, supusă spre avizarea unei comisii de specialiștii instituită de către Consiliul Superior al Magistraturii și, în final, aprobată de către Parlament
Citește și Ponta: “Dăncilă le-a propus la vreo 40 de parlamentari să fie miniștri”
2. Reformă electorală
Vot uninominal în două tururi pentru primari și președinți de Consiliu Județean – organizarea unui al doilea tur de scrutin dacă niciunul dintre candidații pentru aceste funcții nu obține 50% din voturi în primul tur de scrutin.
Permanentizarea votului extins pentru diaspora prin amendarea legislației electorale pentru a extinde toate voturile la care diaspora are acces (prezidențiale, parlamentare, europarlamentare) la 3 zile și vot prin corespondență.
Creșterea numărului de deputați și senatori pentru diaspora, proporțional cu numărul de români cu domiciliul stabil în străinătate, contrabalansat de scăderea numărului de parlamentari din țară
3. Reforma administrației
Un guvern mai suplu: reforma administrației centrale prin reducerea numărului de ministere în urma clarificării, standardizării și raționalizării mandatelor și obiectivelor instituțiilor centrale.
Auditarea externă a tuturor agențiilor guvernamentale și a structurilor din subordinea și coordonarea administrației publice centrale.
Reașezarea funcțiilor publice de conducere prin actualizarea indicatorilor de performanță și a fișelor de post pentru întreaga administrație centrală. Scoaterea la concurs în primul an a tuturor posturilor de conducere din administrația centrală, cu proceduri de recrutare și selecție standardizate, transparente, pe bază de merit.
4. Reforma Justiției
Revenirea de urgență asupra modificărilor votate de majoritatea PSD-ALDE cu privire la Codul Penal, Codul de Procedură Penală și Legile Justiției, incluzând desființarea secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, actualmente un instrument politic de intimidare a magistraților, și reforma modului de desemnare a conducerilor Parchetului General, DNA și DIICOT, în mod absolut independent de factorul politic.
Demararea urgentă a proceselor de modernizare, digitalizare și eficientizare a sistemului și procesului de justiție pentru eficiență sporită în oferirea serviciului public de justiție, în slujba cetățeanului.
Citește și Clotilde Armand publică lista beizadelelor: copiii liderilor PSD, angajați pe bani grei la stat
B. Educația
Măsuri urgente
1. Siguranța elevilor
Intervenția de urgență asupra tuturor școlilor care funcționează în spații neconforme din punct de vedere sanitar sau al siguranței la incendiu si cutremur (peste 3.000 de unități școlare inventariate și expertizate de Banca Mondială care se află în această situație).
Suplimentarea fondurilor pentru asigurarea transportului în siguranță pentru toți elevii aflați la distanță de unitățile de învățământ.
Dezvoltarea programului „Educație pentru sănătate” pe parcursul anilor de învățământ primar și gimnazial.
2. Depolitizarea educației
Reluarea concursurilor naționale pentru directorii de școli și licee început în guvernarea tehnocrată, în 2016, pe criterii de merit și competență.
Reorganizarea inspectoratelor școlare și eliminarea factorului politic din ocuparea funcțiilor de conducere din inspectorate.
Implementarea mecanismului de guvernanță intitulat „Școala autonomă“ pentru unitățile școlare care îndeplinesc condițiile de competențe și resurse la nivel local, cu descentralizarea următoarelor funcții: angajarea resursei umane și evaluarea cadrelor didactice; acordarea gradației de merit/salariu de merit/stimulente materiale, gestionarea fondurilor financiare, numirea managerului de instituție.
3. Creșterea calității actului pedagogic
Demararea unui program național de formare continuă a cadrelor didactice pentru învățământul preuniversitar prin pregătirea a peste 10 000 de formatori (Casa Corpului Didactic, ONG-uri și companii partenere) și implementarea sa începând cu primul an de guvernare.
Demararea unui program național de reabilitare a statutului și a prestigiului cadrului didactic implicat în educația din România și promovarea continuă în cadrul universităților a carierei pedagogice de învățământ preuniversitar și universitar.
Demararea unui proces de actualizare a programei educaționale, inclusiv pentru învățământul vocațional, la standarde europene
C. Sănătate
Infrastructură de sănătate:
Inventarierea urgentă a unităților medicale care funcționează în condiții insalubre sau care pun în pericol siguranța cetățenilor și demararea procedurilor de achiziții pentru renovarea lor.
Finalizarea celor 3 spitale regionale (Cluj, Iași, Craiova) a căror pregătire alături de Banca Europeană de Investiții a fost demarată în 2016 și pregătirea construirii unui spital regional în București.
Reorganizarea unităţilor spitaliceşti neperformante în centre ambulatorii multifuncţionale sau spitale de recuperare şi îngrijiri pe termen lung.
Demararea unui Program Național de Modernizare a Infrastructurii din Sănătate pe 10 ani, cu finanțare din fonduri europene, de la bugetul de stat și din fonduri private, în colaborare cu instituții financiare internaționale (Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană p