Te confrunți cu atacuri de panică? Află din acest articol care sunt cauzele ce le pot declanșa, precum și alte informații importante legate de acestea!
Ce sunt atacurile de panică
Atacurile de panică sunt episoade intense de frică sau anxietate extremă care se declanșează brusc și ating un maxim în câteva minute. Ele pot apărea chiar și în absența unui pericol real sau iminent și pot fi atât de puternice încât persoana care le experimentează poate crede că are un atac de cord sau că este pe punctul de a muri. [1]
Simptomele atacurilor de panică sunt variate și pot afecta atât corpul, cât și mintea. Printre simptomele fizice se numără palpitațiile, transpirațiile, tremurul sau senzația de sufocare. Pe partea psihologică, persoana poate experimenta frică intensă, senzația de derealizare sau de a pierde controlul. De asemenea, un atac de panică poate include și simptome precum teama de moarte sau de a înnebuni. [2, 3]
Anxietatea generală și atacurile de panică, deși similare, au diferențe importante. În timp ce anxietatea implică o stare constantă de îngrijorare și tensiune, atacurile de panică sunt episodice și intense. Anxietatea poate fi un răspuns la stresul cotidian, în timp ce atacurile de panică pot apărea în orice moment, chiar și în timpul somnului. [1]
Este important de reținut că, deși atacurile de panică sunt înfricoșătoare, ele nu sunt în mod obișnuit periculoase. Cu ajutorul tratamentului adecvat, care poate include terapie, medicamente sau o combinație între acestea, majoritatea persoanelor pot gestiona eficient simptomele. [3]
Cauzele atacurilor de panică: factori genetici, mediul înconjurător și chimia creierului
Factorii genetici joacă un rol considerabil în dezvoltarea atacurilor de panică. Diverse studii au arătat că există o predispoziție genetică pentru această afecțiune, cu anumite mutații genetice sau istoricul familial putând crește riscul de a dezvolta atacuri de panică. Există o probabilitate mai mare de a experimenta atacuri de panică dacă un membru al familiei a avut astfel de episoade. [2]
În plus, mediul înconjurător poate avea un impact semnificativ asupra probabilității de a dezvolta atacuri de panică. Stresul cronic, traumele emoționale, pierderea unei persoane dragi, abuzul de substanțe sau experiențele negative din copilărie sunt factori care pot declanșa atacuri de panică. Expunerea la evenimente traumatice în copilărie poate crește riscul de a dezvolta tulburări de anxietate, inclusiv atacuri de panică, când devii adult. [3]
Atacurile de panică sunt adesea asociate cu dezechilibrele chimice din creier. Un exemplu în acest sens este nivelul scăzut de serotonină, un neurotransmițător care joacă un rol esențial în reglarea stării de spirit, somnului și apetitului. Când nivelurile de serotonină sunt prea scăzute, riscul de a avea un atac de panică crește. [1]
Un alt factor care poate contribui la apariția atacurilor de panică sunt anumite afecțiuni medicale, cum ar fi problemele cu glanda tiroidă sau afecțiunile cardiovasculare. Acestea pot provoca simptome asemănătoare atacurilor de panică sau pot chiar să le declanșeze. [2]
Cum să identifici semnele premergătoare ale unui atac de panică
Identificarea semnelor fizice ale unui atac de panică este primul pas în înțelegerea și gestionarea acestui tip de tulburare. Multe atacuri de panică sunt precedate de simptome fizice precum transpirație excesivă, palpitații, tremurături, senzație de sufocare sau de nod în gât. Aceste manifestări pot apărea brusc și pot fi atât de intense încât persoana afectată poate crede că suferă un atac de cord sau altă afecțiune medicală gravă. [2, 3]
Un alt aspect important este observarea modificărilor de comportament și ale stării de spirit. Înainte de un atac de panică, este posibil să apară o stare de nervozitate crescută, iritabilitate sau un sentiment intens de neliniște. Comportamentul poate fi, de asemenea, afectat, persoana începând să evite anumite situații sau locuri care au declanșat anterior un atac de panică. [2]
Gândurile negative sau obsesive pot fi, de asemenea, semne premergătoare ale unui atac de panică. Gândurile obsesive sau excesiv de negative pot include gânduri de teamă, anxietate sau chiar de moarte. Aceste gânduri pot fi extrem de deranjante și pot contribui la deteriorarea stării generale de bine. [1]
Un alt factor important de luat în considerare sunt factorii de stres care pot declanșa un atac de panică. Stresul poate juca un rol major în declanșarea atacurilor de panică. Prin învățarea tehnicilor de gestionare a stresului, cum ar fi tehnici de relaxare, meditație sau yoga, persoanele care suferă de atacuri de panică pot reduce riscul de a avea un alt episod. [3]
Atacurile de panică sunt afecțiuni complexe, cu multiple cauze potențiale, incluzând factori genetici, mediul înconjurător și echilibrul chimic al creierului. De aceea, identificarea semnelor premergătoare poate fi esențială pentru gestionarea acestor episoade.
