Propunerea legislativă privind modificarea Legii referitoare la Statutul Băncii Naționale a României prevede ca depozitele de aur constituite de Banca Națională a României în străinătate să nu depășească 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă.
Referitor la posibila repatriere a aurul de la Banca Angliei, Banca Naţională a României ne-a transmis, acum câteva săptămâni, că urmăreşte şi analizează în permanență evoluţiile înregistrate pe pieţele financiare internaţionale.
Banca Naţională a României nu a efectuat cumpărări de aur după 2010 deşi, în raportul anual pe 2017, Banca noastră Centrală susţine că, în special după declanșarea crizei financiare globale, băncile centrale s-au plasat pe poziția de cumpărător net de aur. Din totalul cantității de aur, aproximativ 41% se află depozitat în ţară, diferenţa aflându-se în custodie la Banca Angliei. Se pare că nu primim dobândă pentru aur, aşa cum primesc alte bănci centrale, ci dăm Băncii Angliei, anual, 309.000 lei pentru depozitarea acestuia.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi senatorul PSD Şerban Nicolae au depus, astăzi, la Senat o propunere legislativă, prin care depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României (BNR) în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă. Cei doi solicită procedura de urgenţă pentru această propunere legislativă.
Proiectul care modifică Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României mai prevede că BNR va urmări menţinerea rezervelor la un nivel adecvat tranzacţiilor externe ale României şi, dacă există pericolul diminuării rezervelor, să prezinte un raport Parlamentului şi Guvernului.
Proiectul legislativ prevede: „Banca Naţională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea şi riscul specific activelor externe, stabileşte şi menţine rezerve, în astfel de condiţii încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv din următoarele elemente:
a) aur deţinut în tezaur în ţară sau depozitat în străinătate;
b) active externe, sub formă de bancnote şi monede sau disponibil în conturi la bănci sau la alte instituţii financiare în străinătate, exprimate în acele monede şi deţinute în acele ţări, pe care le stabileşte Banca Naţională a României;
c) orice alte active de rezervă, recunoscute pe plan internaţional, inclusiv dreptul de a efectua cumpărări de la Fondul Monetar Internaţional în cadrul tranşei de rezervă, precum şi deţinerile de drepturi speciale de tragere;
d) cambii, cecuri, bilete la ordin, precum şi obligaţiuni şi alte valori mobiliare, negociabile sau nu, emise sau garantate de persoane juridice nerezidente, clasificate în primele categorii de către agenţiile de apreciere a riscurilor, recunoscute pe plan internaţional, exprimate şi plătibile în valută în locuri acceptabile pentru Banca Naţională a României;
e) bonuri de tezaur, obligaţiuni şi alte titluri de stat, emise sau garantate de guverne străine sau de instituţii financiare interguvernamentale, negociabile sau nu, exprimate şi plătibile în valută în locuri acceptabile pentru Banca Naţională a României”.
Textul propune ca BNR să urmărească menţinerea rezervelor la un nivel adecvat tranzacţiilor externe ale României.
„Dacă există pericolul diminuării rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs, Banca Naţională a României prezintă Parlamentului şi Guvernului, de îndată, un raport privind situaţia rezervelor şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conţine recomandările Băncii Naţionale a României privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situaţiei”, mai spune proiectul.
De asemenea, este introdus un text nou, potrivit căruia „din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice”.
Sursa: Financialintelligence.ro
