În ianuarie – mai 2019, datoria externă totală a crescut cu 4,1 miliarde de euro, investițiile străine au scăzut cu 170 de milioane de euro, iar deficitul contului curent s-a adâncit cu aproape un miliard de euro față de aceeași perioadă din 2018, arată datele comunicate luni de Banca Națională a României – BNR.
În structură, datoria externă s-a prezentat astfel:
– pe termen lung a însumat 69,45 miliarde de euro la 31 mai 2019 (67,1 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 2,2 la sută față de 31 decembrie 2018;
– pe termen scurt a înregistrat, la 31 mai 2019, nivelul de 34,07 miliarde de euro (32,9 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,3 la sută față de 31 decembrie 2018.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 19,5 la sută în perioada ianuarie – mai 2019, comparativ cu 21,2 la sută în anul 2018.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 mai 2019 a fost de 4,6 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.
Citește și Fundul sacului, Teodorovici taie din călătoriile studenţilor şi impozitează pensiile speciale
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2019 a fost de 72,6 la sută, comparativ cu 74,3 la sută la 31 decembrie 2018.
Investițiile străine, sub 1,5 miliarde de euro
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,49 miliarde de euro, comparativ cu 1,66 miliarde de euro în perioada ianuarie – mai 2018, a mai transmis BNR.
Din totalul investițiilor străine, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 1,47 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 15 milioane de euro.
Cum s-a adâncit deficitul contului curent
Potrivit BNR, în perioada ianuarie – mai 2019, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3,4 miliarde de euro, comparativ cu 2,56 miliarde de euro în perioada ianuarie – mai 2018.
În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,47 miliarde de euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 116 milioane de euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 778 de milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 255 de milioane de euro.
Acum 30 de ani, datoria externă a României era ZERO!
Reamintim că datoria externă a României a crescut cu 397 de milioane euro în primul trimestru din 2019, ajungând la un sold total de 99,8 miliarde de euro. Asta s-a întâmplat chiar în momentul în care se împlineau 30 de ani de când, în martie 1989, România adusese la zero datoria externă – lucru care îndreptățește REVISTA PATRONATELOR să lanseze întrebarea „Ce-ați făcut, hoților, cu O SUTĂ DE MILIARDE DE EURO?!”.
În terminologia BNR, datoria externă include („conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014”) următoarele instrumente financiare de natura pasivelor:
– numerar și depozite
– împrumuturi
– titluri de valoare de natura datoriei
– credite comerciale și avansuri primite
– pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate, alocări de DST de la FMI
– alte angajamente.
Datoria externă publică directă include „împrumuturile externe contractate direct de MFP și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți – calculate la valoarea de piață. Soldul titlurilor de stat cumpărate de nerezidenți este estimat ca diferență între soldul emisiunilor efectuate de Administrația Publică și soldul deținerilor de titluri de stat aferente sectoarelor instituționale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atât în nume propriu, cât și în numele clienților pentru care prestează servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificările și completările ulterioare”.
Datoria externă garantată public include „împrumuturile externe garantate de MFP și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică”.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează „ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii”.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează „ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă”.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR, „se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni)”.
BNR precizează că, pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
– Pentru categoria „Bunuri” (pe principiul balanţei de plăţi), sursa datelor este Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS.
– Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR.
– Pentru categoria „Servicii”, sursa datelor este Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii.
– Veniturile primare includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții).
– Veniturile secundare includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
Sursa: Revista-patronatelor.ro
