Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, unde a avut loc un incendiu devastator vineri, soldat cu moartea a nouă pacienți care erau internați la ATI, este condus de managerul Stela Halichidis din iunie 2009. Aceasta a obținut funcția pe vremea când instituția medicală se afla în subordinea primăriei condusă de Radu Mazăre.
Pe plan local, managerul SBIC s-a remarcat prin comunicarea deficitară cu jurnaliștii și prin lipsa declarațiilor în momente cheie. La un moment dat, Stela Halichidis figura pe site-ul spitalului și manager, și purtător de cuvânt al instituției, dar refuza să facă declarații la solicitarea jurnaliștilor.
Și după incendiul de vineri, Stela Halichidis a evitat să facă declarații, invocând faptul că ”îi este rău” și spunând presei: ”Ce, vreți să mor aici?”.
Managerul a intrat în atenția presei în aprilie 2020, în plină pandemie COVID-19, atunci când Primăria Constanța și Spitalul de Boli Infecțioase au mers în instanță pentru a cere înapoi o clădire a spitalului, pentru a-și mări capacitatea de tratare a bolnavilor de coronavirus.
În anul 2011, Spitalul de Boli Infecțioase condus de Stela Halichidis a încheiat un contract cu o societate care avea cifră de afaceri zero și căreia i-a cedat o clădire și un teren pe care firma privată să poată desfășura consultații de boli infecțioase, la fel ca spitalul, transmite Info Sud-Est. Contractul, semnat pe 15 ani, a fost încheiat fără licitație și fără o decizie a Consiliului Local sau a Consiliului de Administrație al spitalului.
Știre inițială
Co-președintele USR PLUS, Dacian Cioloş, a declarat vineri, la Digi FM, referitor la tragedia de la Constanţa, unde șapte pacienţi ai Spitalului de Boli Infecţioase au decedat în urma unui incendiu, că este vorba de „indiferenţă”, pentru că au fost alocaţi bani, în timpul mandatelor USR-PLUS la Ministerul Sănătăţii, pentru remedierea problemelor din spitale, dar nu au fost solicitaţi de autorităţile locale.
Europarlamentarul USR PLUS a dat vina pe autorităţile locale, pentru numirile făcute în funcţiile de manageri de spitale, pe criterii politice.
”Dincolo de bani, aici este şi o problemă a asumării responsabilităţii politice. (…) Eu nu aş mai vota primarul ăla care ştiu că omoară oameni pentru că nu numeşte manageri competenţi, ci îi pune pe criterii politice”, a afirmat Cioloș.
Potrivit lui liderului grupului europarlamentar Renew Europe, în februarie, ministrul Ghinea, împreună cu ministrul Vlad Voiculescu, au mobilizat 50 de milioane de euro tocmai pentru investiţii pe termin scurt, pentru a repara şi corecta probleme care au fost identificate la mai multe spitale.
Dacian Cioloş a arătat că, „dincolo de probleme sistemice, a fost şi problema indiferenţei”.
„În cazul de faţă, vina nu e pasată, pentru că banii au fost alocaţi pentru investiţii de urgenţă (..) doar că nu au fost solicitaţi banii respectivi”, a arătat Cioloş.
Întrebat dacă există vreo garanţie că astfel de tragedii nu se vor mai repeta, Dacian Cioloş a recunoscut că, de la nivel central, nu există o astfel de garanţie, pentru că primarii au dorit să controleze ”această parte de infrastructură, pentru a pune manageri şi pentru a gestiona banii din spitale”.
„Răspunsul este la autorităţile locale”, a mai spus el.
Dacian Cioloş a menţionat că în coaliţie, USR-PLUS a cerut încă din primăvară depolitizarea pentru directorii de direcţii deconcentrate, judeţene, directorii din ministere, şi s-a tot amânat această procedură.
„Ne-au spus colegii, domnule, nu o putem face acuma, pentru că noi avem congres în toamnă şi dacă ne apucăm să dăm afară oameni pe care i-am numit pe posturi, riscăm să avem o problemă la congres”, a mai precizat el.
Cioloş a comentat şi reacţia preşedintelui Klaus Iohannis, care a afirmat că „statul a eşuat în misiunea sa fundamentală de a-şi proteja cetăţenii”.
”Nu astăzi a eşuat statul, aduceţi-vă aminte de cazul de la Caracal, cu acea fetiţă, deja de atunci vorbeam de incapacitatea statului să îşi îndeplinească rolul, pentru că e împânzită admnistraţia publică de oameni numiţi politic”, a mai afirmat liderul USR PLUS.
