NATO intenţionează de-acum să răspundă provocării mondiale pe care o reprezintă China printr-o colaborare cu ţări din regiunea Asia-Pacific, o evoluţie care se loveşte de o reticenţă a Franţei, relatează The Wall Street Journal (WSJ).
NATO a fost înfiinţată pentru a se opune tancurilor şi archetelor ruse în Europa. În prezent, ea foloseşte ca instrument de disuasiune împotriva ambiţiilor mondiale ale Chinei, comentează WSJ.
Unele state membre sunt îngrijorate de o derivă, iar Beijingul acuză NATO de faptul că caută ”confruntarea”.
Statele membre NATO, care participă marţi şi miercuri la un summit, la Vilnius, în Lituania, au evocat pentru prima oară o ”provocare” chineză în versiunea revizuită a ”conceptului strategic” al Alianţei Nord-Atlantice, adoptat la madrid în 2022.
NATO a încercat să lege relaţii mai strânse cu ţări care îi împărtăşesc îngrijorările cu privire la China.
Iohannis crede că Legile Educaţiei oferă un cadru solid
Astfel, în octombrie, 12 oficiali militari ai NATO au efectuat o vizită în Taiwan, unde au evocat o ameninţare chineză.
Liderii Australiei, Noii Zeelande, Coreei de Sud şi Japoniei iau parte la sumitul NATO din Lituania, aşa cum au făcut şi la Madrid.
Însă preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a manifestat cel mai deschis reticenţa faţă de evoluţia ca NATO să joace un rol mai activ în Asia.
Franţa s-a pronunţat împotriva deschiderii unui Birou de Legătură NATO la Tokyo, care rămâne în suspans.
Liderii NATO consideră că manevrele Beijingului în vederea acapărării Mării Chinei de Sud, tranzitată de fluxuri uriaşe de mărfuri, iar arsenalul nuclear şi capacităţile cibernetice chineze îngrijorează atât Europa, cât şi America de Nord şi Asia.
”Noi nu le cerem militarilor francezi să lupte în strâmtoarea Taiwan, însă ei au interese naţionale în joc acolo”, declară WSJ un specialist japonez în relaţii internaţionale, Yoko Iwama.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, vrea să ofere asigurări.
