Reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au transmis marți, 15 februarie, că proiectul adoptat de guvern, deşi vizează desfiinţarea SIIJ, „nu reprezintă din păcate un progres în asigurarea eficienţei combaterii corupţiei la un nivel înalt, nivel care, indubitabil, ar trebui să cuprindă şi reprezentanţii sectorului judiciar”.
Ei consideră că înlocuirea SIIJ cu 16 structuri ale Ministerului Public constituie „o disipare a resurselor şi competenţelor de urmărire penală şi o perpetuare a ne-specializării procurorilor care vor instrumenta cauze de corupţie privind magistraţi” şi critică modalitatea de selecţie a procurorilor desemnaţi pentru aceste dosare.
„A rupe din competenţa DNA un sector vital pentru societatea românească este de natură să fragmenteze lupta împotriva corupţiei la nivel înalt şi mediu şi să îi reducă eficienţa”, adaugă DNA.
„Direcţia Naţională Anticorupţie s-a exprimat în mod ferm şi constant pentru desfiinţarea SIIJ şi revenirea în competenţa sa a faptelor de corupţie şi asimilate corupţiei săvârşite de magistraţi. Această poziţie fermă a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice şi a instituţiilor cu atribuţii în domeniu, în repetate rânduri, ea bazându-se pe argumente temeinice. Subliniem din nou nevoia României de a dispune de o structură de combatere a corupţiei, cu precădere la nivelurile cele mai înalte, care să fie eficientă, funcţională, specializată, înzestrată cu un grad înalt de independenţă operaţională şi cu resurse umane şi tehnice pe măsură. Structura pe care o avem în vedere a fost deja creată încă din anul 2002 şi funcţionează de 20 de ani, aceasta fiind Direcţia Naţională Anticorupţie”, se arată într-un comunicat de presă transmis, marţi, de DNA.
Conform sursei citate, pentru coerenţa urmăririi penale în cauzele de corupţie de nivel ridicat, pentru a valorifica eficient resursele deja alocate, soluţia nu este slăbirea mecanismului deja creat şi funcţional, ci întărirea lui. Aceasta înseamnă, printre altele, asigurarea faptului că Direcţia specializată are competenţă cu privire la toate sectoarele relevante ale societăţii şi cu privire la toate funcţiile publice relevante.
„Într-un stat ca România, în care nivelul de percepţie a populaţiei cu privire la corupţie rămâne ridicat, combaterea corupţiei nu poate pierde din vedere sectoare esenţiale pentru funcţionarea unui stat, aşa cum este sectorul judiciar. A rupe din competenţa DNA un sector vital pentru societatea românească este de natură să fragmenteze lupta împotriva corupţiei la nivel înalt şi mediu şi să îi reducă eficienţa. Acest lucru a putut fi observat în perioada în care a funcţionat SIIJ, perioadă în care niciun dosar de corupţie în sistemul judiciar nu a mai fost trimis în judecată. În contrast, în perioada în care a avut în competenţă fapte de corupţie şi asimilate corupţiei săvârşite de magistraţi (2002 – octombrie 2018), DNA a trimis în judecată 161 de magistraţi (76 de procurori şi 85 de judecători), iar până în prezent au fost deja condamnaţi 117 de magistraţi (56 de procurori, 60 de judecători şi 1 magistrat asistent)”, precizează DNA.
Vezi și Ministrul Justiției, Predoiu: Secția specială va fi desființată cel târziu în martie
Procurorii anticorupţie menţionează că mai sunt cauze aflate în continuare în diferite faze de judecată.
Aceştia adaugă că nevoia de specializare a procurorilor şi de creare a instituţiilor specializate în combaterea corupţiei prin mijloace penale, aşa cum este DNA, este foarte clar prevăzută în convenţiile internaţionale la care România este parte şi a fost subliniată în dese rânduri de Comisia Europeană şi organizaţiile internaţionale. Ei amintesc art. 36 din Convenţia ONU împotriva corupţiei sau art. 20 din Convenţia Penală împotriva corupţiei a Consiliului Europei.
„Proiectul adoptat de Guvern, deşi vizează desfiinţarea SIIJ, nu reprezintă din păcate un progres în asigurarea eficienţei combaterii corupţiei la un nivel înalt, nivel care, indubitabil, ar trebui să cuprindă şi reprezentanţii sectorului judiciar. Dimpotrivă, soluţia adoptată prin acest proiect vizează înlocuirea unei singure structuri, SIIJ, cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, cu păstrarea competenţei după calitatea persoanei, şi nu după materie, a noilor procurori ce vor fi desemnaţi. Aceasta reprezintă practic o disipare a resurselor şi competenţelor de urmărire penală şi o perpetuare a ne-specializării procurorilor care vor instrumenta cauze de corupţie privind magistraţi”, arată DNA.
Potrivit sursei citate, faţă de prevederile proiectului de lege, competenţa noilor procurori desemnaţi pentru a desfăşura urmărirea penală în cauzele privind judecători şi procurori s-ar putea extinde asupra altor persoane, ceea ce ar putea ştirbi în continuare din competenţa DNA şi ar putea afecta activitatea acestei Direcţii.
„Totodată, modalitatea de selecţie a procurorilor desemnaţi este, la rândul ei, de natură să compromită perspectiva efectuării unor anchete profesioniste şi eficiente în ceea ce priveşte corupţia în sectorul judiciar. Astfel, pe de o parte, aceşti procurori sunt desemnaţi printr-o procedură necompetitivă, spre deosebire de procurorii DNA care sunt numiţi în urma unui riguros concurs. Apoi, unul din criteriile avute în vedere pentru desemnare, respectiv conduita morală ireproşabilă, este măsurată prin consultarea opiniei formulate de parchetele, instanţele de judecată şi baroul din raza teritorială în care candidatul a funcţionat. Cu alte cuvinte, este solicitată tocmai opinia persoanelor care, potenţial, ar putea fi subiect al anchetelor acestor procurori, ceea ce este foarte îngrijorător. Prin antiteză, procurorii DNA nu sunt selectaţi în funcţie de opinia persoanelor din categoria celor pe care le anchetează. Mai mult decât atât, un alt element de apreciere a conduitei ireproşabile îl reprezintă ”rezoluţiile de clasare care privesc activitatea procurorului” emise de Inspecţia Judiciară. Aceasta reprezintă o flagrantă încălcare a prezumţiei de nevinovăţie a procurorului care, la un moment dat, ar fi putut să fie victima unei plângeri vexatorii, neconfirmate de ancheta disciplinară”, consideră procurorii anticorupţie.
Ei menţionează că acestor procurori nu li se pretinde să aibă experienţă profesională în instrumentarea cauzelor de corupţie, ci doar o experienţă generală în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale, „ceea ce încalcă în mod evident cerinţele exprimate atât de Comisia de la Veneţia cât şi de rapoartele MCV”.
„În acelaşi timp, constatăm că discuţiile purtate la nivel public în legătură cu justificarea existenţei unei SIIJ sau a unei forme alternative a ei sunt însoţite de o serie de atacuri la adresa DNA şi afirmaţii cu privire la presupuse abuzuri comise în trecut de către anumiţi procurori ai acestei direcţii asupra unor magistraţi, afirmaţii care tind să justifice înfiinţarea unor astfel de structuri. Conducerea DNA respinge din nou, cu fermitate, acest tip de abordări denigratoare care, în ciuda dezminţirilor oficiale făcute atât de instituţie, cât şi de procurorul şef al DNA, continuă să prolifereze în spaţiul public. A susţine că procurorii DNA au comis fapte de abuz în serviciu şi şantaj faţă de magistraţi nu reprezintă decât alegaţii nefondate, nesusţinute juridic şi menite să discrediteze instituţia şi să aducă atingere probităţii profesionale şi independenţei magistraţilor procurori”, subliniază DNA.
Conform sursei citate, nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanţe care să constate săvârşirea presupuselor abuzuri comise de procurorii DNA; numărul de dosare înregistrate la nivelul DNA care vizează procurori şi judecători a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistraţi, iar numărul sesizărilor din oficiu a constituit un procent redus din numărul total de dosare; majoritatea dosarelor cu fapte de corupţie săvârşite de magistraţi fuseseră constituite la plângerile sau denunţurile depuse de cetăţeni.
„În ceea ce priveşte Raportul Inspecţiei Judiciare nr. 5488/IJ/1365/DIP/2018, din data de 05.04.2019 având ca obiect respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorităţii Judecătoreşti în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie vizând magistraţi sau în legătură cu acestea care este invocat uneori şi care a devenit suport al alegaţiilor referitoare la presupusele abuzuri ale procurorilor DNA, acest raport a fost contestat conform prevederilor legale. De altfel, chiar şi Consiliul Superior al Magistraturii menţionează că Raportul Inspecţiei Judiciare – nu produce efecte juridice, nefiind altceva decât “expresia rezultatelor unui control”. DNA contestă în continuare rezultatele acestui Raport. Concret, la data de 20 ianuarie 2022, faţă de Decizia civilă prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a validat Hotărârea Plenului CSM de aprobare a Raportului Inspecţiei Judiciare, DNA a formulat o Contestaţie în anulare întemeiată pe potenţiala existenţă a unui caz de incompatibilitate a judecătorului, legat de suspiciunea rezonabilă privind lipsa de imparţialitate a unuiadintre membri completului de judecată care a pronunţat decizia”, mai arată DNA.
Executivul a aprobat legea pentru desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţiei, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului Dan Cărbunaru.
„Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secţiei se transmit pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit art. 3, care continuă soluţionarea acestora”, potrivit legii de desfiinţarea a SIIJ.
De asemenea, Cauzele soluţionate ale căror dosare se află în arhiva Secţiei se transmit pe cale administrativă în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente.
De la data desfiinţării Secţiei, la judecarea cauzelor, precum şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în aceste cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele pe rolul cărora se află acestea.
„Posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a Secţiei la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se preiau de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Începând cu data desfiinţării Secţiei, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcţii de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat în condiţiile legii pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei. De la data revenirii la parchetul de unde provin ori la parchetele unde au promovat în condiţiile legii, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul secţiei. Detaşările în curs ale personalului pe celelalte categorii de posturi se menţin în cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, până la împlinirea termenului pentru care acestea au fost dispuse”, mai indică sursa citată.
