Un studiu recent evidențiază faptul că doar 4% dintre pensionarii din România aleg să rămână activi pe piața muncii după pensionare, în principal din necesitatea unui venit suplimentar. Această proporție este semnificativ mai mică comparativ cu țările din Europa de Nord, unde peste 50% dintre pensionari continuă să lucreze, conform Eurostat.
Decizia de a continua activitatea profesională după pensionare este influențată de nivelul de educație și tipul ocupației. Persoanele cu studii superioare și cei care au ocupat poziții precum manageri, lucrători agricoli calificați sau profesioniști în diverse domenii au o probabilitate mai mare de a rămâne în câmpul muncii.
În Uniunea Europeană, 57% dintre pensionarii care continuă să lucreze optează pentru un program part-time. Ponderea celor care rămân activi după pensionare variază considerabil între state, de la sub 2% în România la peste 50% în Estonia. Țări precum Suedia (15,6%), Estonia (12,4%) și Finlanda (12,2%) înregistrează rate ridicate ale pensionarilor care continuă să lucreze.
Nivelul de educație joacă un rol important în această decizie: 30,8% dintre persoanele cu studii superioare aleg să lucreze după pensionare, comparativ cu 14,5% dintre cei cu un nivel educațional mai scăzut.
Aceste diferențe subliniază influența factorilor economici, sociali și culturali asupra deciziei pensionarilor de a rămâne activi pe piața muncii în diverse regiuni ale Europei.
Conform Europa Liberă, în 23 de județe din România, numărul pensionarilor depășește pe cel al salariaților, situația fiind cea mai gravă în Teleorman, unde raportul este de 1,5 pensionari la un salariat. Pensia medie lunară a fost de 2.581 lei în 2024, în creștere cu 22,1% față de anul anterior. Județele cu cele mai mari pensii medii sunt Hunedoara și București, în timp ce cele mai mici pensii se regăsesc în Giurgiu, Vrancea și Botoșani.
