Dragobetele, sărbătoarea dragostei la români, este comparată cu ziua de Valentine’s Day care este celebrată pe 14 februarie. Într-adevăr, în tradiția populară, Dragobetele era un prilej bun ca tinerii să-și oficializeze relațiile și anunțau, astfel logodna. Cu timpul, tradițiile s-au pierdut și oamenii preferă să sărbătorească cu mai mult entuziasm ziua de 14 februarie, care la americani este cunoscută drept ziua îndrăgostiților. Oricum ar fi, cele două zile, nu sunt decât un prilej de a-ți arăta dragostea față de persoana pe care o iubești.
Ziua de 24 febraurie are rădăcini adânci în cultura noastră și este o sărbătoare cu multe semnificații și legende.
Cine era Dragobete și ce semnifică, de fapt, această sărbătoare
Dragobetele era considerat încă din cele mai vechi timpuri patronul dragostei și al bunei dispoziții. În unele tradiţii este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Baba Dochia şi cumnat al eroului vegetaţional Lăzărică. Dragobtele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.
Despre Dragobete se spune că a fost fiul babei Dochia, un tânăr extrem de chipeș și pasional, fiind considerat cel care oficia în cer „nunta” tuturor animalelor. Ulterior, s-a considerat că el era și cel care lega relațiile între oameni. De aceea Dragobete este în tradiția populară ocrotitorul iubirii și cel care aduce noroc îndrăgostiților.
Fiul babei Dochia ar fi fost un tânăr chipeş şi iubăreţ, poreclit şi Năvalnicul, care le făcea pe tinerele fete să-şi piadă minţile. A fost pedepsit şi transformat într-o plantă, Năvalnic, ce înfrunzeşte în fiecare primăvară.
Legenda spune că Dragobetele marchează momentul în care natura începe să prindă viață din nou, după iarna lungă și geroasă. Tocmai de aceea, în ziua de Dragobete, fetele și băieții se adunau și mergeau în pădure pentru a culege flori de primăvară.
Tradiții și superstiții de Dragobete 2024
Dragobetele poate fi sărbătorit în orice chip, însă iată o serie de tradiții și obiceiuri legate de această sărbătoare.
Fetele strângeau în seara de dinainte de Dragobete zăpada netopită, numită şi zăpada zânelor, iar apa o foloseau pe tot parcursul anului pentru descântece de dragoste şi ca să se spele cu ea pe faţă, să-şi păstreze tinereţea şi frumuseţea. Busuiocul sub pernă era şi el nelipsit în cazul tinerelor necăsătorite, ca să le indice în vis ursitul.
Conform tradiției, de DRAGOBETE se organizează „zburătoritul”, un eveniment mult așteptat de fete și de băieți deopotrivă. Zburătoritul presupune ca băieții să alerge după fete, să le prindă și să le sărute. Odată ce se sărutau, se considera că începea relația lor de dragoste.
O altă tradiție spune că dacă o fată este îndrăgostită de un băiat, aceasta trebuie să facă totul pentru ca cei doi să se întâlnească în această zi. Dacă cei doi se întâlnesc, sunt mari șanse să rămână împreună pe vecie.
Tradiția spune că gospodinele trebuie să facă curățenie în casă în această zi pentru a atrage belșugul și pentru a fi iubite de soț. Însă, nu se lucrează pământul în această zi. Dragobetele este o sărbătoare care trebuie celebrată.
De Dragobete nimeni nu trebuie să fie trist, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinion in viața sa. Trebuie să petreci pentru ca tot anul să-ți meargă bine.
Tot de Dragobete, gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.
