Un poliţist ucrainean şi-a pierdut întreaga familie şi casa, după ce armata rusă a lansat o bombă în zona locuinţei acestuia. Subofiţerul Ivan Mozorov de la Poliţia oraşului Borodianka a rămas fără soţie, fără fetiţa de un an şi jumătate, fără fratele său, fără ambii părinţi şi fără bunică, toţi aflându-se în casa care a fost ţinta atacului forţelor ruseşti.
Poliţistul, care are doar 26 de ani, se afla la serviciu când a avut loc bombardamentul, iar, în momentul în care a auzit un zgomot puternic, a avut un presentiment. A luat telefonul şi a sunat pe rând pe toţi membrii familiei, însă fără să îi răspundă vreunul dintre ei. Din păcate pentru el, când a ajuns pe strada Centrală, la numărul 30, acolo unde îşi are domiciliul, a văzut dezastrul provocat de ruşi. Casa era complet distrusă, iar membrii familiei se aflau printre dărâmături.
„Mă pregăteam să merg acasă. Mă aflam lângă secţia de poliţie. Stăteam de vorbă cu colegii mei şi, deodată, am auzit o bubuitură puternică. S-a cutremurat pământul. Am înţeles că s-a întâmplat ceva şi am început să îi telefonez soţiei, mamei, tatălui meu, bunicii, fratelui. Nimeni nu a răspuns. Telefoanele erau în afara ariei de acoperire. I-am telefonat şi pe vecini. Nimeni nu răspundea. Atunci am pornit spre casă şi, când am ajuns acasă, am găsit doar ruine. Pe stânga stătea moartă mama, lângă frigider, puţin mai în faţă l-am găsit pe fratele meu fără mâini şi fără picioare.
L-am identificat cu ajutorul câinelui care stătea lângă rămăşitele lui. Mai târziu a murit şi câinele. Când am început să răscolim ruinele cu ajutorul colegilor mei de la secţie şi pompierilor, am găsit-o şi pe bunica fără semne de viaţă. O mătuşă a mea a găsit şi trupul copilului meu de un an şi trei luni. Încă răsufla. Credeam că îl vom putea salva. Am dus-o la spital, însă în scurt timp a decedat şi ea. Puţin mai în faţă, am găsit-o şi pe soţie, lângă copac. Lângă cais, am găsit corpul neînsufleţit al tatălui. Şase oameni au murit în familia mea”, a declarat, pentru AGERPRES, Ivan Mozorov, care ne-a mărturisit că şi înmormântarea celor dragi a fost dificilă, atât timp cât oraşul se afla sub ocupaţie rusească.
Tânărul poliţist nu poate înţelege de ce a fost nevoit să trăiască această tragedie.
„La început a fost foarte greu. Nu puteam să înţeleg de ce s-a întâmplat aşa. Prima casă ruinată din Borodianka a fost a noastră. Cred că a fost o lansare de rachetă din avion. Puteţi vedea că nu a mai rămas nimic. Casa avea 150 de metri pătraţi. Nu cred că un tanc putea distruge o asemenea clădire. Soldaţilor ruşi le doresc să nu ajungă acasă, să moară aici în Ucraina şi mamele acelor soldaţi să plângă şi ele cum am plâns şi noi pentru faptul că nu au făcut tot posibilul ca ei să nu vină aici”, a adăugat poliţistul ucrainean.
El este nevoit acum să privească doar în faţă. Este convins că locuinţa şi-o va reconstrui, însă în acelaşi timp ştie că nu îşi va mai vedea vreodată familia ucisă în războiul provocat de ruşi.
„Mâini am, picioare am. Voi munci şi voi câştiga bani să îmi refac casa. Aştept materiale de construcţie să repar ce a mai rămas. Momentan, trăiesc la o altă bunică, care locuieşte şi ea în Borodianka”, a mai spus Ivan Mozorov.
Potrivit primarului din Borodianka, Gheorghi Ierko, numărul victimelor din oraş este de 110. Nu mai puţin de 41 de persoane au fost găsite moarte sub dărâmăturile clădirilor distruse în urma atacurilor armatei ruse.
Acesta arată că, în perioada în care oraşul s-a aflat sub ocupaţia trupelor ruseşti, au fost distruse complet nouă blocuri şi au fost afectate alte 21. De asemenea, 110 case au fost total distruse, în timp ce alte 120 au fost distruse parţial.
Sursa: AGERPRES, Cristian Lupaşcu
