Cătălin Drulă a respins informațiile potrivit cărora el ar fi inițiat proiectul de lege care lărgește domeniul și spectrul interceptării comunicațiilor electronice. Drulă arată într-un comunicat de presă că inițiatorii proiectului promovat de guvernul Cîțu sunt Tanczos Barna, președintele Ancom Vlad Stoica, iar avizatori – membrii guvernului Cîțu după ieșirea USR de la guvernare.
Replica lui Drulă a venit după ce Florin Cîțu a spus că amendamentul a fost introdus în proiect de Ministerul Transporturilor. Când reporterii l-au întrebat dacă a fost introdus în mandatul de ministru al lui Drulă, Cîțu a spus ” Ministerul respectiv, Ministerul Transporturilor, ştiţi foarte bine. Nu mai ştiu dacă era ministru (Cătălin Drulă – n. red.)”.
„Afirmațiile fostului premier Cîțu sunt mincinoase, așa cum ne-a obișnuit. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în mandatul lui Cătălin Drulă nu are nicio legătură cu vreo paternitate asupra articolului de lege care a suscitat dezbatere în spațiul public. De altfel, în dosarul acestui proiect, care se poate consulta la adresa https://tiny.cc/CodulComunicatiilor, se poate vedea în expunerea de motive că inițiatorii proiectului de lege sunt ministrul interimar al Comunicațiilor, Barna Tanczos, și președintele ANCOM, Vlad Ștefan Stoica, iar avizatori membrii Guvernului Cîțu, după ieșirea USR de la guvernare“.
Vezi și Stelian Ion spune că PNL nu a vrut desființarea SIIJ. Ciolacu spune clar că vrea Secția Specială
De ce nu spune șeful PNL adevărul despre inițiatorii proiectului interceptărilor
Un nou articol apărut într-un proiect de lege aflat în dezbatere la Senat lărgește în mod nejustificat domeniul și spectrul interceptării comunicațiilor electronice, inclusiv a accesului la datele de trafic, date de conținut și la „conținutul comunicațiilor criptate tranzitate”, scrie Bogdan Manolea pe site-ul Asociației pentru Tehnologie și Internet.
Bogdan Manolea notează că între varianta din dezbatere publică și cea adoptată de guvern apare o nouă adăugire în motivație numită „Schimbări legislative relevante pentru domeniul securităţii naţionale” și un nou articol inserat într-o zonă care n-are nimic de a face cu subiectul celorlalte 299 de pagini:
Art.10^2. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:
a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;
b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;
c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;
d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice.
Potrivit specialistului în IT&C, Bogdan Manolea, practic intra în categoria asta Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire, Telegram sau pentru cei mai nostalgici Yahoo Messanger, AIM, ICQ sau chiar IRC. În opinia sa, noul articol lărgește mult spectrul de acțiuni de interceptări și acces, pe care Codul de Procedură Penală nu le prevede.
„Dincolo de orice discuție pe fond, a propune astfel de soluții legislative de interceptare a comunicațiilor pe ușa din dos, evitând orice dezbatere publică nu este doar profund nedemocratică, dar chiar jignitoare”, concluzionează Bogdan Manolea.
