Elan Schwartzenberg a cerut luni, la Tribunalul Bucureşti, prin intermediul avocatului său, lămuriri privind implicarea Serviciului Român de Informaţii (SRI) în dosarul în care acesta este acuzat de fapte de corupţie, într-un dosar în care este implicat şi fostul edil Radu Mazăre.
„Vrem şi noi să desluşim implicarea Serviciului Român de Informaţii – dacă ea există – în această cauză, pentru că sunt indicii la dosar că ar fi existat o cooperare, cel mai probabil în baza protocolului de acum cunoscut. Sunt la dosar inclusiv acte de cercetare penală făcute de unităţi militare ale SRI. (…) Noi deja am formulat cerere de anulare a urmăririi penale. Evident că actele de cercetare penală făcute de SRI se cuvine să fie lovite de nulitate absolută. În mod expres, le este interzisă desfăşurarea unor asemenea acte”, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, Florin Cojocaru, avocatul lui Elan Schwartzenberg.
Discuţiile pe marginea solicitării omului de afaceri au fost programate de către magistraţii Tribunalului Bucureşti pentru termenul din 31 mai.
Citeşte şi Alina Bica a cerut azil politic în Costa Rica. Infractorii fug de răspunderea în faţa legii
Procurorii anticorupţie au cerut, în urmă cu doi ani, arestarea preventivă în lipsă a omului de afaceri Elan Schwartzenberg, acesta fiind cercetat în dosarul în care Radu Mazăre a fost trimis în judecată, fiind acuzat că ar fi primit 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern – reprezentant al firmei care a construit campusul de locuinţe sociale „Henri Coandă” -, pentru a îl ajuta pe acesta să câştige licitaţia şi pentru a mări, ulterior, valoarea contractului.
„În cursul anului 2011, inculpatul Schwartzenberg Emilian l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al unei firme, să îi dea lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, suma totală de 175.000 de euro pentru ca acesta din urmă să facă demersuri atât în cadrul atribuţiilor de serviciu cât şi în afara (contrare) lor, astfel încât să faciliteze câştigarea, de către firma respectivă, în condiţii avantajoase, a unei licitaţii având ca obiect contractul de construire a Campusului social Henri Coandă în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)”, a precizat DNA, la acea vreme.
„Ajutorul acordat de Schwartzenberg Emilian a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a unei societăţi offshore (societate al cărei beneficiar real era) şi, pe de altă parte, a facilitat relaţia dintre Mazăre Radu Ştefan şi Morgenstern Avraham, fiind prieten cu amândoi. Societatea off shore este o societate înmatriculată în Insulele Virgine Britanice care avea deschise conturi în Liechtenstein. Toate operaţiunile de transfer bancar erau ordonate de Schwartzenberg Emilian, în calitate de beneficiar real şi puse în executare de o altă persoană”, au mai spus procurorii.
Cauza este disjunsă din dosarul în care a fost trimis în judecată Radu Mazăre, fiind acuzat că ar fi primit 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern – reprezentant al firmei care a construit campusul de locuinţe sociale „Henri Coandă” -, pentru a îl ajuta pe aceasta să câştige licitaţia şi pentru a mări, ulterior, valoarea contractului.
Tot mai mulți inculpați cu notorietate au fugit din țară victimizându-se ca fiind abuzați de sistemul judiciar. Cele mai la modă motive par a fi cauzate de procurorii și oamenii din servicii.
Elan Schwrtzenberg duce mai departe ceea ce a devenit deja o obişnuinţă în lumea infractorilor, fostul om de afaceri desenează conspirații menite să îi victimizeze.
Iată o parte din lista celebrilor fugari ai României: Alexander Adamescu, Puiu Popoviciu, Sebastian Ghita, Radu Mazare, Alina Bica, Marko Attila, Elan Schwartzenberg, Codruț Marta, Ioan Bene, Elena Udrea.
De Vlad Mitu
