Guvernele din Europa de Est se străduiesc să găsească soluții la creșterea vertiginoasă a prețurilor alimentelor, în timp ce localnicii se luptă să-și le permită.
În plus, unii politicieni susțin chiar măsuri pe care criticii le aseamănă cu politicile din epoca comunistă.
Inflația a făcut ca prețurile produselor de bază să crească în Europa și nu numai, dar problema este deosebit de gravă în Europa Centrală și de Est (ECE), unde salariile sunt în general mai mici decât în Vest.
În noiembrie, cea mai recentă lună pentru date comparabile, prețul mediu pentru alimente și băuturi nealcoolice în UE a crescut cu 2,9% de la an la an, potrivit agenției de statistică Eurostat. În multe țări din ECE, creșterea a fost de aproximativ două ori mai mare decât această rată – 5,4% în Ungaria, 6,1% în Polonia, 6,2% în România și 6,8% în Bulgaria.
Această majorare vine într-un moment critic pentru liderii din regiune. Premierul ungar Viktor Orbán se află în plină campanie pentru realegerea sa în aprilie împotriva unei opoziții unite dornice să-l înlăture. În același timp, în Polonia, partidul de guvernământ Lege și Justiție (PiS) se pregătește pentru un vot potențial greoi anul viitor – dacă alianța sa cu parteneri de coaliție uneori imprevizibili nu se prăbușește mai devreme.
Liderii naționali au în vedere acum sau deja impun noi reglementări pentru combaterea fenomenului de scumpire a alimentelor, inclusiv controlul prețurilor. Orbán a anunțat miercurea trecută că prețurile zahărului, făinii, laptelui, uleiului de gătit, cărnii de porc și pieptului de pui vor fi reduse la nivelurile din octombrie – o mișcare care va ajuta la protejarea familiilor maghiare, potrivit premierului țării.
„Ungaria trebuie să continue să avanseze, nu să dea înapoi”, a spus Orbán.
Candidatul opoziției maghiare la alegerile din aprilie, Péter Márki-Zay, a criticat imediat anunțul lui Orbán despre controlul prețurilor, spunând că este prea puțin prea târziu și recunoscând că economia țării se află într-o „stare tragică”.
Serbia și Macedonia de Nord, care doresc să adere la UE, au înghețat deja temporar prețurile la produse precum pâinea, zahărul și uleiul de floarea soarelui.
Dar unii consideră că astfel de controale sunt extreme: în Polonia, un deputat de la PiS a stârnit recent scandal în rândul politicienilor de opoziție pentru că a sugerat că țara ar trebui să reglementeze prețurile la produse de bază precum pâinea, zahărul și făina – o măsură care, potrivit criticilor, a fost luată ultima dată în timpul guvernării comuniste.
Ulterior, guvernul s-a distanțat de idee, despre care parlamentarul, Kazimierz Smoliński, a insistat că este propria „idee originală”. Opoziția s-a prins de răspunsul guvernului la prețurile ridicate, adoptând un nou slogan „PiS = costuri ridicate”.
Și în țara noastră, secretarul de stat pentru Agricultură, Marius Micu, a declarat anul trecut presei naționale că guvernul „are în vedere intervenții”, dar a spus că „intervenirea pe o piață liberă este dificilă”.
Dar liderii naționali sunt, de asemenea, limitati în ceea ce privește pârghiile pe care le pot trage pentru a combate inflația prețurilor alimentelor, având în vedere rețeaua sa complexă de factori, de la vreme până la complicațiile lanțului global de aprovizionare. Iar experții prevăd că lucrurile s-ar putea înrăutăți în lunile următoare, notează Politico.
Inflația globală a prețurilor alimentelor afectează în mod deosebit țările din ECE, deoarece, în timp ce costurile produselor alimentare din regiune sunt printre cele mai scăzute din UE, conform Eurostat, oamenii din această regiune cheltuiesc o proporție mai mare din salarii pe alimente. Mai mult de 16% în Polonia și Ungaria, 19 la sută în Bulgaria și 25,1 la sută în România – cel mai mare din UE, unde media a fost de 13,5 la sută în 2020.
„Creșterea costurilor cu alimentele are un impact mai mare în România, unde venitul pe cap de locuitor este mai mic decât în alte țări europene”, a spus Ionuț Dumitru, economist șef la Raiffeisen Bank România.
Acesta a adăugat: „Impactul este mai puternic aici, deoarece consumatorul român mediu alocă mai mult din venit pentru a-și umple coșul la magazinul alimentar”.
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a raportat că prețurile globale ale alimentelor au atins un nivel maxim din ultimii 10 ani în 2021, fapt care a fost atribuit cererii crescute și unei oferte limitate de anumite produse, adesea cauzate de boli ale animalelor – cum ar fi pesta porcină africană în rândul porcilor sau gripa aviară — precum și lipsa forței de muncă pe fondul pandemiei și a condițiilor meteorologice extreme din marile țări producătoare.
În Europa Centrală și de Est, „în general mâncarea este mai ieftină, așa că dacă materiile prime cresc cu un anumit număr, atunci automat… creșterea procentuală va fi mai mare”, a spus Jakub Olipra, economist senior la filiala poloneză a Crédit Banck Agricole.
Situația s-a înrăutățit și pe fondul crizei energetice care este în curs de desfășurare în Europa. Aceasta a determinat creșterea prețului gazului: această creștere a afectat fermierii, deoarece gazul natural, un combustibil fosil, este un ingredient major în îngrășămintele pe bază de azot pe care le folosesc, care la rândul lor afectează recoltele și crește costurile cu alimentele produse. Companiile de prelucrare a alimentelor au trebuit, de asemenea, să se confrunte cu costuri mai mari ale energiei, transferându-le adesea consumatorilor.
„Ia pâinea, de exemplu. Prețul gazului și prețul grâului sunt ambii factori care afectează direct cât va costa pâinea. Este imposibil să nu vedem o creștere a prețurilor la alimente odată ce costurile cu energie cresc”, a explicat Ionuț Dumitru.
Vojtěch Bílý, un purtător de cuvânt al ministerului ceh al agriculturii, estimează că vor avea loc creșteri mai mari de preț în acest an sau în viitor, deoarece „unele companii alimentare au contracte pe termen lung pentru achiziționarea de energie”.
Localnicii spun că acum se luptă să-și ducă zilele, comparativ cu acum un an.
Pentru a aborda problemele complexe care determină inflația prețurilor alimentelor, țări precum Polonia, România și Republica Cehă au căutat să reducă cotele de TVA pentru electricitate și gaze, ceea ce ar putea scădea indirect prețurile supermarketurilor. De asemenea, prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki dorește să elimine taxele TVA pentru produsele alimentare și îngrășăminte.
Miniștrii de finanțe din UE au decis luna trecută că, în anumite condiții, guvernele ar trebui să poată reduce taxa pe alimente la zero, iar Morawiecki solicită acum aprobarea de la Bruxelles pentru a implementa această măsură înainte de a intra oficial în vigoare.
Morawiecki a anunțat o serie de alte măsuri la sfârșitul anului trecut pentru a ajuta oamenii să facă față alimentelor mai scumpe, inclusiv plăți care vor fi distribuite în acest an familiilor cu venituri mici, între 400 zloty și 1.437 zloty (88 EUR – 317 euro), în funcție de dimensiunea gospodăriei și salariile.
Întrebarea este dacă acest lucru va fi suficient dacă prețurile alimentelor rămân ridicate.
