Europa ar putea vedea primele taxiuri zburătoare în funcţiune cel mai devreme în 2024, a anunţat Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aviaţiei (EASA), transmite Reuters.
Mai multe firme europene au anunţat dezvoltarea tehnologiei de mobilitate aeriană urbană (UAM) pentru pasageri sau pentru transport de mărfuri, cum ar fi livrările de echipamente medicale.
„Cred că utilizarea comercială a taxiurilor (aeriene) ar putea avea loc în 2024 sau în 2025”, a afirmat Patrick Ky, director general al EASA.
Datele EASA arată că, până în 2030, valoarea pieţei europene de mobilitate aeriană urbană va ajunge la 4,20 miliarde de euro şi vor fi create 90.000 de locuri de muncă. Aproximativ 31% din piaţa globală pentru noua tehnologie va fi în Europa.
Deja Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aviaţiei a început procesul de certificare pentru unele aparate şi primele aprobări sunt aşteptate în 2024, le-a spus Ky jurnaliştilor.
Startup-ul german Volocopter şi cei care sprijină alte proiecte, cum ar fi Aeroports de Paris (ADP), speră să demonstreze cum funcţionează tehnologia până la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024.
Cât de rapid vor funcţiona astfel de vehicule va depinde şi de obţinerea aprobărilor în cazul în care ele zboară peste centre urbane sau căi ferate, a explicat şeful EASA.
Vezi și Taxi zburător de la Airbus
Aproximativ 71% dintre cetăţenii intervievaţi de EASA în şase zone urbane şi-au exprimat interesul în folosirea taxiurilor aeriene sau a serviciilor de livrare, ori a ambelor, iar 41% din aceştia au apreciat că cel mai mult vor beneficia cei care au nevoie de îngrijire medicală de urgenţă.
Principala temere o reprezintă siguranţa, atât pentru drone, cât şi pentru taxiuri, precum şi zgomotul produs.
Majoritatea celor intervievaţi s-au declarat îngrijoraţi de impactul asupra păsărilor sau insectelor ori şi-au exprimat temerile legate de securitatea cibernetică.
Producători auto globali şi start-up-uri se întrec în dezvoltarea de taxiuri zburătoare comerciale, o piaţă a cărei valoare ar putea ajunge până în anul 2040 la 1.500 miliarde de dolari, conform Morgan Stanley.
Printre cei care dezvoltă astfel de planuri sunt Volkswagen şi Airbus, firma americană Joby, grupul german Lilium, şi Volocopter, sprijinit financiar de Daimler şi Intel.
