Cu aproape 3 miliarde de oameni care folosesc serviciul său, Facebook este nevoită să modereze conținutul publicat, însă s-a descoperit o discrepanță în modul prin care acest lucru este pus în practică, scrie Insider.
În loc să aplice resursele în mod egal pe întreaga planetă, liderii companiei Facebook au decis unde să concentreze cele mai multe resurse – și s-au axat în mod repetat pe câteva țări în care Facebook are cea mai mare influență.
În mai multe documente interne ale companiei Facebook consultate de The Verge, un grup de la Facebook s-a întâlnit la sfârșitul anului 2019 pentru a discuta cum să concentreze cel mai bine resursele de moderare din întreaga lume înainte de câteva alegeri majore.
Documentele făceau parte din Facebook Papers, o serie de rapoarte publicate de un consorțiu format din 17 organizații media din SUA care spuneau că au analizat documente interne scurse, obținute de denunțătoarea Frances Haugen.
România, pe nivelul doi după resursele alocate
Statele Unite, Brazilia și India au primit așa-numitul „nivel zero” – cele mai multe resurse și cea mai proactivă și continuă supraveghere. Țări precum Israel, Iran, Italia și Germania, au ocupat toate un loc în „nivelul unu”, potrivit raportului.
În raport se mai arată că țări precum: România, Bulgaria, Polonia sunt plasate în ”nivelul doi”.
Potrivit The Verge, 30 de țări beneficiază de resurse suplimentare prin sistemul de moderare bazat pe niveluri al Facebook, în timp ce restul lumii este relativ slab supravegheată. Singura modalitate prin care Facebook poate modera conținutul din țările care fac parte din ”nivelul trei” ar fi ca moderatorii să o facă direct, se mai arată în documente.
În 2018, Facebook a recunoscut că nu a făcut suficient pentru a opri răspândirea discursului instigator la ură și violență din Myanmar.
„Cred că este clar că oamenii încercau să folosească instrumentele noastre pentru a incita la un rău real”, a declarat CEO-ul Facebook Mark Zuckerberg pentru Vox în aprilie 2018.
Mai rău, în țări precum Myanmar, unde Facebook este principala formă de internet, aceste probleme sunt amplificate.
„Totul se face prin Facebook în Myanmar”, a declarat anchetatorul ONU în Myanmar, Yanghee Lee, în martie 2018.
„Budiştii ultra-naţionalişti au propriile profiluri şi chiar incită la multă violenţă şi multe ură împotriva Rohingya sau a altor minorități etnice… Mă tem că Facebook s-a transformat acum într-o armă”.
