Festivalul Internaţional de Literatură de la Odesa are loc la Bucureşti, la sediul Goethe-Institut (Calea Dorobanţi 32), între 22 şi 25 februarie.
Unii dintre cei mai importanţi scriitori europeni de astăzi, voci civice marcante, vor susţine lecturi publice, între care scriitorii ucraineni Andrei Kurkov sau Iuri Andruhovîci. Evenimentele din cadrul festivalului vor avea loc în limbile engleză, ucraineană, germană şi română, cu traducere. Accesul publicului la eveniment este gratuit, potrivit organizatorilor.
Programul la zi al Festivalului poate fi consultat pe site-ul official: http://litfestodessa.com/program-en
O altă noutate o constituie faptul că E.S. Igor Prokopchuk, Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, s-a alăturat organizatorilor şi va saluta publicul prezent la evenimentul de deschidere, plănuit pentru data de 22 februarie, ora 17.00.
În aşteptarea venirii la Bucureşti, o parte dintre scriitori invitaţi la ediţia din acest an a festivalului le-au transmis gândurile lor iubitorilor de literatură din România.
„Cred că fiecare întâlnire internaţională a scriitorilor este o bună ocazie de a face schimb de idei despre literatură şi politică. Sper că ne putem asculta activ unii pe alţii. Dacă credem că literatura este un instrument universal de înţelegere, putem să o folosim pentru discuţii, nu pentru luptă”, consideră scriitorul ucrainean Vasîl Mahno – poet, eseist şi traducător multipremiat, care investighează în cărţile sale conceptele de patrie şi memorie, reflectând trecutul polifonic al locului său de origine.
„Consider că, dacă vine războiul peste ei în ţara lor natală, scriitorii trebuie să se transforme în apărătorii ei, atunci când ţara le este atacată cu brutalitate. Acesta este motivul pentru care mulţi scriitori ucraineni scriu literatură şi eseuri despre război şi participă la festivaluri internaţionale. Mulţi dintre ei servesc în armată şi luptă pe fronturi. În această perioadă, literatura devine o portavoce a acestor timpuri, pentru că trebuie să se facă auzită”, a completat acesta.
„Literatura în vremuri de război este atât o evadare din realitatea îngrozitoare, cât şi o armă, pentru că este imposibil să nu scrii despre război”, a transmis înaintea venirii la Bucureşti scriitorul Yuri Vînnîciuk, o legendă vie a literaturii ucrainene, critic neobosit al sistemului politic, considerat cel mai versatil dintre scriitorii ucraineni contemporani.
Despre puterea literaturii de a de a da voce literaturii vorbeşte şi scriitoarea elveţiană Ariane von Graffenried, autoare de spoken word, membră a duo-ului „Fitzgerald & Rimini” şi curatoare a Festivalului Internaţional de Poezie de la Basel, în mesajul său transmis în avans cititorilor români: „Metaforele nu ajută împotriva oamenilor cu arme. Iar versurile frumoase nu pot vindeca rănile. Literatura însă poate crea o comunitate aici şi acum, poate oferi mângâiere, poate exprima furia şi poate fi martoră, deopotrivă, la frumos şi la odios. Literatura le dă morţilor o voce şi îi poate face să cânte”.
Pentru scriitoarea italiană Ilaria Gaspari, cunoscută pentru pasiunea sa pentru podcasturi dedicate operelor unor scriitori cunoscuţi, ediţia itinerantă din acest a Festivalului Internaţional de la Odesa este un prilej de a rememora ororile celor două conflagraţii mondiale: „Vin spre Bucureşti cu gândul la doi mari autori europeni care au trăit în momente istorice diferite, dar au fost amândoi atinşi de urmările şi consecinţele câte unuia dintre cele două războaie mondiale. Mă gândesc la Marcel Proust, care a văzut odată cu Primul Război Mondial scufundându-se şi sfârşindu-se pentru totdeauna lumea copilăriei sale, al cărei declin inexorabil îl observase şi îl consemnase deja. Apoi, gândurile merg către Ingeborg Bachmann, cea care în copilăria sa austriacă a cunoscut trauma devastărilor naziste şi care va căuta de-a lungul vieţii o cale a trăi într-un moment istoric în care eul să nu mai fie scufundat în istorie, ci istoria să fie în eul său”.
Este literatura o evadare? O portavoce? Sau o armă?
„Nu este o armă, pentru că literatura nu distruge; şi este, într-adevăr, neînarmată şi vulnerabilă la război, dar cu forţa colectivă a unei portavoci care răspândeşte cuvinte şi gânduri. Nu este o formă de evadare, ci un refugiu deschis, adică deschis pentru a proteja împotriva ororii”, a adăugat îndrăgita scriitoare italiană.
Fondat în anul 2015, Festivalul internaţional de literatură de la Odesa şi-a propus să sublinieze efervescenţa culturală şi caracterul internaţional al oraşului şi să contribuie la consolidarea legăturilor sale cu alte metropole culturale din Europa şi de pe alte continente.
