Forumul Judecătorilor din România solicită amânarea intrării în vigoare a legilor Justiției: “O parte însemnată dintre modificări sunt extrem de nocive”

0

Asociația Forumul Judecătorilor din România (FJR) solicită coaliției PSD-ALDE să amâne sau să suspende intrarea în vigoare a modificărilor aduse legilor Justiției criticate de Comisia de la Veneția până la data revizuirii lor totale, ori, după caz, abrogarea acelor prevederi care sunt în vigoare, subliniind că o parte însemnată a acestora sunt extrem de nocive pentru magistratură.

”În principiu, puterea legislativă și puterea executivă trebuie să țină seama imediat de Avizul emis la 13 iulie 2018 de Comisia de la Veneția pentru a se evita distrugerea magistraturii. Avizul Comisiei de la Veneția, care are caracter definitiv, este lămuritor pentru respectarea standardelor statului de drept în România, în foarte multe aspecte referitoare la modificările aduse legilor justiției, și nu poate fi nesocotit la nesfârșit, evoluțiile publice recente punând în grav pericol independența justiției și parcursul Statului român în cadrul Uniunii Europene și al Consiliului Europei, așa cum au constatat anterior și Comisia Europeană și GRECO. Executarea obligațiilor internaționale care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat revine tuturor autorităților statale. Dacă dispozițiile constituționale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridică națională, revine tuturor autorităților statului obligația de a găsi soluții adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constituția (spre exemplu, prin interpretare sau chiar prin revizuirea Constituției), altfel răspunderea internațională a statului va fi angajată, cu toate consecințele care decurg din aceasta, inclusiv sancțiuni”, se arată într-un comunicat al FJR.

Modificările aduse legilor Justiției care trebuie suspendate de la a intra în vigoare în opinia FJR:

puterea legislativă și puterea executivă au obligația de a regândi imediat sistemul de numire/revocare a procurorilor în funcții de conducere la nivel înalt, în vederea asigurării condițiilor pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului unor autorități, cum sunt Președintele și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în măsură să contrabalanseze influența Ministrului Justiției.

trebuie să fie eliminate limitările propuse cu privire la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor și să fie revizuite prevederile privind răspunderea materială a magistraților, modificând mecanismul de desfășurare a acțiunii în regres

este necesar ca puterea legislativă și puterea executivă să anuleze înființarea unei structuri de parchet separate pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori și să renunțe la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii.

prin noile dispoziții privind ”legile justiției”, meritocrația va fi eliminată în magistratură, spre exemplu, promovarea efectivă la instanțele și parchetele superioare urmând a se face în baza unor criterii  subiective, respectiv „evaluarea activității și conduitei din ultimii 3 ani”, la Înalta Curte de Casație și Justiție fiind dublată de un interviu formal susținut în fața Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, eliminându-se probele scrise, cu caracter teoretic și/sau practic și instituindu-se un sistem de control evident al promovărilor

rearanjarea rolurilor și atribuțiilor între Plenul CSM și Secțiile CSM conduce la afectarea rolului constituțional al CSM și la depășirea atribuțiilor constituționale specifice Secțiilor. Dacă s-ar accepta posibilitatea ca atribuțiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, deci ale Consiliului Superior al Magistraturii ca organ colectiv și reprezentativ, să fie distribuite celor două secții ale Consiliului Superior al Magistraturii, ar însemna că vor funcționa de facto două structuri de tip Consiliul Superior al Magistraturii – una pentru judecători și una pentru procurori

singura formă prin care se poate efectua separarea strictă a carierelor judecătorilor și procurorilor, fără riscul declarării neconstituționale a unei astfel de modificări, o reprezintă o revizuire constituțională.

introducerea completurilor de doi judecători pentru judecarea contestațiilor împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel și de trei judecători (în loc de doi judecători) pentru soluționarea apelurilor are un impact direct asupra bunei funcționări a instanțelor și a gradului de încărcare a acestora. Este necesară abrogarea imediată a acestor dispoziții

reorganizarea Inspecției Judiciare va întări nejustificat atribuțiile inspectorului-șef, care va numi, dintre inspectorii judiciari, pe cei care vor ocupa funcțiile de conducere (în urma unei simple evaluări a proiectelor de management specifice fiecărui post de conducere), controlând practic selecția inspectorilor judiciari, conducând și controlând activitatea de inspecție și pe cea de cercetare disciplinară, va fi ordonator principal de credite și singurul titular al acțiunii disciplinare. Toate aceste modificări sunt aspecte care indică o relativizare a standardelor profesionale impuse conducerii Inspecției Judiciare, cu consecința eliminării independenței sale operaționale

corpul magistraților va fi redus (pe termen scurt, în proporție de cel puțin 25%, dacă nu se vor găsi măsuri pentru a contracara efectele pensionărilor timpurii), va fi deprofesionalizat, prin renunțarea la examenele de promovare meritocratice, va fi surmenat prin creșterea volumului de activitate, va putea fi supravegheat prin șeful Inspecției Judiciare și prin Secția specială pentru cercetarea infracțiunilor din justiție din cadrul PÎCCJ, magistrații procurori își vor pierde de facto independența, controlul asupra acestora fiind realizat implicit de Ministrul Justiției, factor politic, care le va putea da îndrumări cu privire la prevenirea și combaterea eficientă a criminalității.

”Evident că toate aceste modificări aduse legilor justiției, trimise Președintelui României spre promulgare ori, după caz, deja în vigoare, nu sunt deloc necesare într-o justiție a unui stat democratic, nefiind, sub nicio formă, benefice pentru sistemul judiciar și pentru societate. Dimpotrivă, sunt extrem de nocive pentru magistratură, fiind necesar să fie amânată sau suspendată aplicarea dispozițiilor în cauză, criticate dur de Comisia de la Veneția sau GRECO, până la data revizuirii lor totale, ori, după caz, abrogarea acelor prevederi care sunt în vigoare”, conchide Forumul Judecătorilor (comunicatul integral aici).

Citește și Avocatul fostei soții a lui Liviu Dragnea îl critică pe șeful PSD pentru presiunile asupra Înaltei Curți

De Vlad Mitu

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele