Fostul judecător Cristi Danileţ a câştigat definitiv, luni, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, procesul intentat statului român, după ce a fost sancţionat pentru două opinii personale postate pe pagina sa de Facebook de către Consiliul Superior al Magistraturii, la acea dată condus de Lia Savonea, actualul preşedinte al Înaltei curţi de Casaţie şi Justiţie.
CEDO a decis, în Marea Cameră, că a fost încălcat articolul 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului privind libera exprimare. Avocata sa, Nicoleta Popescu, arată că decizia CEDO clarifică faptul că, deşi sunt supuşi unei obligaţii generale de rezervă, magistraţii pot comenta public, inclusiv pe reţelele sociale, subiecte de interes general. „Hotărârea Marii Camere reprezintă un moment-cheie în jurisprudenţa CEDO privind articolul 10 şi statutul magistraţilor”, afirmă avocata.
„În hotărârea sa pronunţată astăzi în Marea Camera1 , în cauza Danileţ c. România (cererea nr. 16915/21), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, cu 10 voturi împotriva 7, că a avut loc Încălcarea articolului 10 (libertatea de exprimare) din Convenţia europeană a drepturilor omului Cauza se referă la libertatea de exprimare a unui judecător, sancţionat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru că a publicat două mesaje pe contul său de Facebook care era accesibil publicului. Curtea reaminteşte că judecătorii au dreptul, atunci când democraţia sau statul de drept sunt grav ameninţate, să se exprime public cu privire la aspecte de interes general”, se arată într-un comunicat de presă al CEDO.
Potrivit sursei citate, declaraţiile făcute într-un astfel de context beneficiază, în general, „de un nivel ridicat de protecţie”.
„Curtea constată apoi că mesajele publicate de reclamant nu au rupt echilibrul rezonabil între, pe de o parte, gradul de implicare al reclamantului, în calitate de judecător, în societate, pentru a apăra ordinea constituţională şi instituţiile şi, pe de altă parte, datoria sa de a-şi păstra independenţa, imparţialitatea şi aparenţa acestei independenţe şi imparţialităţi în exercitarea funcţiilor sale”, precizează Curtea.
În speţă, Curtea observă că primul mesaj viza apărarea ordinii constituţionale şi păstrarea independenţei instituţiilor, iar al doilea se referea la funcţionarea aparatului judiciar naţional.
„Ambele mesaje se refereau la chestiuni de interes general, despre care publicul avea un interes legitim să fie informat. În opinia Curţii, niciunul dintre motivele invocate de autorităţile naţionale nu indică în mod convingător în ce mod aceste declaraţii ar fi perturbat buna funcţionare a sistemului judiciar naţional şi ar fi adus atingere demnităţii şi onoarei profesiei de magistrat sau încrederii pe care justiţiabilii ar trebui să o aibă în aceasta.
Examinând mesajele publicate în lumina criteriilor pe care le-a stabilit în materie de libertate de exprimare a magistraţilor pe internet, Curtea consideră că ingerinţa în libertatea de exprimare a reclamantului nu se baza pe motive relevante şi suficiente şi nu răspundea unei necesităţi sociale imperioase”, se mai arată în comunicatul citat.
