Fostul șef ANAF dezvăluie cum a ajuns fiul lui Dragnea să dețină ferma de porci cu ajutorul lui Florin Tunaru, promovat ulterior vicepreședinte la Curtea de Conturi

Informateca

Gelu Diaconu, fostul șef al Fiscului, a postat pe Facebook informații și documente din care ar reieși că Florin Tunaru, actualul vicepreședinte al Curții de Conturi, ar fi ajutat anturajul lui Liviu Dragnea să intre în posesia fermei de porci din Salcia, aflată acum în proprietatea fiului președintelui PSD. Diaconu speculează că în urma acestui ajutor dat de Tunaru, în calitate de cenzor, el a fost promovat la ANAF și apoi la Curtea de Conturi.

Fostul șef al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Gelu Diaconu, a anunțat pe Facebook că va începe o serie de dezvăluiri despre cum familia lui Liviu Dragnea a intrat în posesia mai multor afaceri ale statului prin subevaluarea activelor.

Într-o primă dezvăluire, Diaconu a atras atenția asupra implicării unui important funcționar al statului în trecerea fermei de porci Romcip SA, rebotezată acum Ferma Salcia, din proprietatea statului și a propriilor muncitori în posesia anturajului lui Liviu Dragnea și în final în proprietatea lui Ștefan Valentin Dragnea, fiul liderului PSD.

“De la început vă spun să nu vă gândiți la cine știe ce inginerie financiară. Metoda folosită de Dragnea este o banală japca. În primul rând, se infiltrează oameni de încredere în societățile ochite de clanul Dragnea pentru a fi transferate în averea fiului său”, își începe postarea Gelu Diaconu.

“Asfel, în ianuarie 2011, acționarul majoritar Pitis Petre (va este cunoscut numele) îl alege pe Florin Tunaru în comisia de cenzori a Romcip SA/Ferma Salcia SA. La acea data, domnul Tunaru era angajat pe postul de consilier la cabinetul președintelui Consiliului Județean Teleorman. Cine era președinte atunci? Evident omniprezentul Dragnea”, mai adaugă Diaconu care postează și un document al Romcip SA din care reiese că Florin Tunaru era cenzor.

“În ianuarie 2014, ferma Salcia este făcută cadou fiului lui Dragnea. Cum? Pur si simplu se cesionează către o firma în care Dragnea Junior are 90%, iar intermediarul pus să semneze actele doar 10%. Atât de simplu! În mintea lor, probabil, faptul ca actele sunt semnate de actionarul cu 10% este suficient ca să ascundă beneficiarul real, care deține în acte 90%”, mai explică fostul șef al Fiscului.

Citeste si...  BMW România a creat un serviciu online pentru verificarea automobilelor

Prezența lui Florin Tunaru la Ferma Salcia. “Revenind la domnul Tunaru, de altfel o persoana bine pregătită profesional, acesta nu menționează în declarația de interese poziția de cenzor la Ferma Salcia, în timp ce era conslierul lui Dragnea la CJ Teleorman. Poate i-o fi fost rușine bietului om!”, mai scrie Diaconu care publică și declarația de avere a lui Tunaru.

Gelu Diaconu consideră că acest serviciu realizat de Tunaru pentru familia Dragnea i-a atras apoi promovarea în instituțiile statului. “Ulterior, după transferul Fermei Salcia în proprietatea fiului lui Dragnea, ca o înalta apreciere a serviciilor aduse clanului, domnul Tunaru avea să fie promovat vicepreședinte ANAF, coordonator al inspectiei fiscale (ufff!). Apoi, este avansat în înalta funcție de vicepreședinte a Curții de Conturi”, mai scrie fostul șef al Fiscului.

În final, concluzia lui Diaconu este că “se plantează executanții credincioși în pozitii cheie. În episodul 2, pe care îl voi publica zilele urmatoare, voi prezenta documente legate de transferul propriu zis al activelor”.

https://www.facebook.com/gelustefandiaconu/posts/1587592724675998

Scandalul banilor transportați cu sacoșa la PSD. Florin Tunaru a lucrat, în trecut, atât la Consiliul Judeţean cât şi la ANAF Teleorman unde a fost director general adjunct. În 2012, el a fost împins pe funcția de vicepreședinte al ANAF, instituție în care a ocupat mai multe funcții de conducere, până la numirea sa, de către Parlament, în funcția de vicepreședinte în cadrul Curții de Conturi.

Una dintre declarațiile relevante date în 2010 atunci este cea a afaceristului Dan Pena, unul dintre acţionarii Modul Proiect şi al altor firme cu greutate din judeţ. El a declarat atunci că a sponsorizat PSD la solicitarea lui Florin Tunaru (actualul „vice” de la Curtea de Conturi) care l-a îndemnat să sponsorizeze şi chiar să găsească alţi sponsori pentru partid. „L-am mandatat pe d-nul Teacă Dacian (avocat în Teleorman – n.r.) să sponsorizeze, în numele meu, PSD, cu suma de 170.000 de RON. Această sumă a fost dusă de mine la PSD la domnul Florin Tunaru. Banii nu au fost număraţi şi nu ni s-a dat nicio hârtie. Am făcut contractul de mandat (cu avocatul Dacian Teacă, întrucât nu vroiam să apar ca şi persoană fizică, după ce apărusem deja, fiind implicat cu SC Modul Proiect SA (firma a sponsorizat PSD, la rândul ei, cu 500.000 de lei)”.

Citeste si...  Dezincriminarea obținerii de foloase necuvenite pentru terți, declarată neconstituțională

Dezvăluirea a fost făcută anul trecut de cetățeanul.net care a publicat și declarația de mână a lui Tunaru.

Tunaru a susținut în fața anchetorilor că „nu ştia” că transporta și bani în plicurile sigilate pe care le aducea la Bucureşti. Declaraţia dată la Poliţie, în noiembrie 2010, de Florin Tunaru, fiul lui Ion şi Migdala, arată promiscuitatea finanţării electorale a PSD în judeţul Teleorman. Dosarul a fost închis în data de 2012 cu neînceperea urmăririi penale.

Iată ce a declarat la Poliție actualul „vice” din Curtea de Conturi: „Cu ocazia unor deplasări efectuate la Bucureşti, în mai multe rânduri, am procedat la transportarea unor documente, situaţii, dosare şi chiar colete de la organizaţia judeţeană de partid a PSD către sediul central din Bucureşti, precum şi invers, respectiv de la Bucureşti la Alexandria. În unele cazuri, aveam la cunoştinţă despre conţinutul materialelor pe care le transportam şi despre destinatar, iar în alte cazuri nu, acestea fiind în plicuri sau pachete sigilate. Având în vedere perioada de timp scursă din 2008 şi până în prezent (noiembrie 2010 – n.r.), nu pot afirma cu certitudine, dar pot face afirmaţia că este posibil ca, în acea perioadă, domnul Pena Dan să se fi prezentat la sediul organizaţiei judeţene a PSD şi să fi lăsat un plic sau un pachet sigilat despre conţinutul căruia să nu am cunoştinţă, pe care să îl fi transportat la sediul central din Bucureşti al PSD (…) în legătură cu afirmaţia făcută de dânsul că a lăsat banii şi contractele la mine pe birou, declar că acest lucru este posibil, numai în condiţiile arătate mai sus, făcându-mi menţiunea mie, sau altei persoane din birou, că trebuie dus la sediul din Bucureşti, neaducându-mi aminte acest lucru”.

Citeste si...  Cod portocaliu de instabilitate atmosferică şi ploi

Ascensiunea lui Tunaru. După implicarea ce cenzor la actuala Fermă Salcia, ascensiunea lui Florin Tunaru a explodat. Dintr-un directoraș în Consiliul Județean condus de Liviu Dragnea, Florin Tunaru și-a mutat activitatea în București odată cu pasul făcut de actualul șef al PSD spre Capitală.

În 2012, când Dragnea ajunge parlamentar, acesta fiind și secretar general al PSD, Florin Tunaru trece direct vicepreședinte al ANAF, funcție ocupată între mai 2012 și iunie 2017, așa cum reiese din propriul CV.

Pentru a mai primi niște bani, Tunaru este numit în 2013 și în consiliul de administrație de la CEC Bank, bancă de stat.

Din 2016 și până în octombrie 2017 este promovat și în Consiliul de Supraveghere de la Fondul Român de Contragarantare.

Apogeul carierei în slujba statului a apărut în octombrie 2017, când fostul cenzor de la Ferma Salcia și fostul angajat al Consiliului Județean Teleorman condus de Liviu Dragnea ajunge vicepreledinte al Curții de Conturi a României.

Averea. Conform declarației de avere publicată la sfârșitul anului trecut, Florin Tunaru deține 3/8 dintr-un teren de 2.853 de metri pătrați din comuna Mărzănești, județul Teleorman.

Declară un apartament de 87 metri pătrați în Alexandria și o casă de locuit de 238 metri pătrați în Mărzănești. Are în proprietate și două autoturisme, un Volkswagen Bora și un Audi.

150.000 de lei raportează ca economii în bănci și fonduri de asigurare. Iar veniturile sale înainte să ajungă la Curtea de Conturi erau de 120.000 de lei pe an.

Citește și 62% dintre europeni susțin UE! Procentul românilor care au încredere în Uniunea Europeanâ în continuă scădere, 10 procente pierdute

De Vlad Mitu


Etichete:
Distribuie articol:
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *