Funcționarii români s-au prefăcut că promovează exporturile: au subvenționat firme care nu exportă

0

Funcționarii români s-au prefăcut că promovează exporturile: au subvenționat firme care nu exportă. Ministerul Economiei a publicat joi un proiect de Ordonanță de urgență prin care urmărește desființarea actualului Program de Promovare a Exporturilor, în cadrul căruia s-au constatat anomalii grave, precum subvenții mai mari decât afacerile beneficiarilor, legături între intermediarii organizatori și beneficiarii participanți și faptul că aproape jumătate din beneficiari nu sunt exportatori.

 

Ministerul mai susține că beneficiile din PPE au mers către firme deținute de membri din Consiliul de Export, tocmai cei care iau decizii cu privire la acest program.

Din anul 2002, România implementează un program de promovare a exporturilor (PPE) dirijat prin intermediul Ministerului Economiei. PPE este un instrument de subvenții în administrarea Ministerului Economiei, cu finanțare de la bugetul de stat. Prin PPE se subvenționează parțial sau total, în principal cheltuielile privind participarea la târguri internaționale și organizarea de misiuni economice.

Cheltuielile cu contractele PPE au crescut de aproape trei ori din 2015 până în 2019, de la 25 de milioane de lei la 71 de milioane de lei.

Între anii 2015-2019, numărul mediu anual de beneficiari PPE participanți la târguri a fost de 395. În același timp, numărul mediu anual de beneficiari participanți la misiuni economice a fost de 67, dintre care aproximativ 50% au fost simultan și participanți la diverse târguri. În realitate, numărul beneficiarilor scade atunci când sunt identificați participanții cu aceiași asociați, din același grup de societăți, cu aceiași administratori sau cu adrese identice, afirmă Ministerul.

Alte anomalii constatate de Ministerul Economiei

În 2019, peste jumătate din beneficiari au fost finanțați și în anul precedent, iar aproximativ 21% dintre ei au avut legături prin intermediul asociaților/administratorilor comuni cu alte societăți beneficiare din același an și din anii precedenți. Totodată, numărul de firme „noi” a fost sub 35%, însă dintre acestea aproximativ un sfert au avut același tip de legături cu alte societăți beneficiare din același an și din anii precedenți.

Costul cu comisioanele intermediarilor care intermediază participarea la târguri/misiuni a crescut de aproape 4 ori, de la un cost total de 1.950.000 RON în 2015 la 7.650.000 RON în 2019.

Raportat la numărul total al exportatorilor României în fiecare dintre anii 2015-2019, numărul beneficiarilor PPE reprezintă în medie aproximativ 3%.
Peste 75% din exporturile României sunt reprezentate de 500 de exportatori. Dintre aceștia, între 2015-2019, au beneficiat de susținere PPE în medie doar 8, iar activitatea acestora de promovare, participare la târguri și export nu a depins de finanțarea PPE.

În realitate, aproape 50% din beneficiarii PPE nu se regăsesc printre exportatorii României. Dacă în 2015 aproximativ 170 din beneficiari nu se regăseau printre exportatorii României, în anul 2019 această cifră a crescut la aproximativ 230.

Participarea la târgurile internaționale este intermediată de firme contractate în urma unor proceduri de achiziții accelerate.

Consiliul de Export, organism care dirijează principalele decizii privind PPE, își desfășoară activitatea în condiții de lipsă de transparență, lipsă de monitorizare și lipsa unei strategii coerente, potrivit Ministerului Economiei.
Beneficiarul cu cele mai mari subvenții PPE între 2015-2020: beneficii de aproape 2 milioane de lei, cifră de afaceri medie de 60.000 lei, 0 salariați. Proprietarul: reprezentant al unei asociații membru în Consiliul de Export; membru în comisiile de selecție.
Peste o sută de beneficiari cu cifra de afaceri mult sub subvenția primită sau cu pierderi anuale considerabile: 340.000 RON pentru o firmă cu cifră de afaceri 1.500 RON în 5 ani; unul din primii 30 de beneficiari PPE între 2015-2019 cu aproape 700.000 RON a avut cifra de afaceri de 4 ori mai mică în același interval.
Legături între beneficiari

Numărul intermediarilor a rămas formal 11 între 2015-2019. În realitate, însă, peste jumătate au legături între ei în diferite combinații. Peste două treimi din totalul evenimentelor din 2019 au fost intermediate de 4 firme, iar 3 dintre acestea au legătură între ele prin foști asociați. A 4-a este deținută de un fost vicepreședinte ANEIR participant la lucrările Consiliului de Export. O a 5-a firmă intermediară notabilă aparține unui fost consilier al ministrului din perioada incipientă a PPE, arată Ministerul Economiei.

Astfel: 52 din 78 de contracte atribuite în 2019 către doar 4 firme: 3 au legătură prin foști asociați, a 4-a este deținută de un membru ANEIR participant la lucrările Consiliului de Export, potrivit Ministerului.

Următorii 3 intermediari legați între ei au primit 37 de contracte:

Xtra Expo a fost intermediarul celor mai multe contracte din 2019, cu 17 contracte atribuite din 78. Firma este deținută de doi asociați care au fost și în SF Travel și cu o legătură de familie cu un asociat în Gerex Import Export.

Către SF Travel au fost atribuite 11 contracte din 78. Până în 2020, în ea au fost asociați și asociații Xtra Expo.

Către Gerex Import Export au fost atribuite 9 contracte din 78. Anterior, în firmă a fost asociată și o rudă a unuia din asociații Xtra Expo.
În total, cele trei au obținut 37 din 78 de contracte. La ele se mai adaugă și:

Olimpic International Turism care a obținut alte 15 contracte din 78, și este deținută de un consilier și fost vicepreședinte ANEIR, colaborator apropiat al co-președintelui Consiliului de Export care a participat alături de acesta la lucrările Consiliului din partea ANEIR. De asemenea, a fost și implicat direct în desfășurarea activităților Consiliului de Export pe parcursul anilor:
a făcut parte dintr-o delegație a Consiliului de Export pentru analizarea alături de factorii responsabili ai ministerului aspectelor legate de desfășurarea PPE, în 2014;
s-a implicat în elaborarea propunerilor supuse aprobării plenului Consiliului de Export, pentru organizarea activității sale și desfășurarea PPE, în colaborare cu compartimentele de specialitate;
a fost propus de Consiliul de Export consilier onorific pentru secretarul de stat coordonator al PPE, conform „bunei practici” a Consiliului;
Celelalte contracte din 2019: două perechi de companii legate, și una deținută de un consilier personal în cabinetul unui fost ministru al economiei

Alte două firme intermediare legate între ele sunt Beta Expo Design și Ace Services Import Export, cărora le-au fost atribuite alte 6 contracte din 78. Cele două sunt legate între ele prin asociați comuni și cu Expo Professionals care a intermediat evenimente anterior perioadei 2015-2019.

Alte două firme intermediare legate între ele sunt Brigada Creativă și Godmother, cărora le-au atribuit alte 8 contracte din 78.

Visa SA a obținut alte 7 contracte din 78. Aceasta este deținută de un fost consilier în ministerul economiei, căruia i se atribuie contracte ale ministerului de cel puțin 10 ani.

Vezi și Jaf la Unifarm dezvăluit de Curtea de Conturi

Neregulile găsite de Curtea de Conturi

Astfel cum reiese și din verificările Curții de Conturi, comisioanele societăților românești care intermediază participarea beneficiarilor PPE la târgurile din străinătate sunt acceptate și decontate de către stat fără a se cunoaște criteriile prin care au fost stabilite. În plus, constatările Curții de Conturi arată că se decontează cheltuieli fără a se verifica dacă acestea sunt cuprinse în comisionul solicitat.

S-a reclamat și o practică ineficientă cheltuielilor de călătorie, cazare, diurnă, asigurare pentru participarea unor salariați ai ministerului la târguri și misiuni internaționale, deși aceștia nu aveau atribuții în organizarea și coordonarea acestor acțiuni, ci făceau parte din alte direcții (e.g. consilier cabinet secretar de stat, Direcția servicii interne, Direcția juridică și relația cu Parlamentul).

Printre constatările Curții de Conturi a fost și faptul că au participat la aceleași târguri sau misiuni societăți care nu îndeplineau condiția internaționalizării unui produs de concepție sau marcă proprie. Nu doar atât, ci firmele neeligibile participă în fapt chiar alături de o altă societate din același grup. S-a semnalat chiar depunerea declarațiilor pe proprie răspundere pentru doi beneficiari la un eveniment de aceeași persoană fizică.

Astfel, numărul limitat de locuri în cadrul unui târg sau misiuni ajunge să fie în realitate ocupat de un grup și mai restrâns de firme, iar PPE este astfel folosit în scopul împiedicării concurenței să participe la târgurile finanțate de stat. Practic PPE ajunge să canalizeze fondurile spre anumite întreprinderi și să le excludă pe altele.

Într-un caz în care intermediarul a subcontractat serviciile, entitatea subcontractată era Asociația Creative. Aceasta avea aceeași adresă și era deținută de aceleași persoane asociate în două companii participante la același eveniment, beneficiare de subvenții prin PPE, respectiv Casa Vili Fashion SRL și Airam Fashion SRL.

Nu în ultimul rând, planează suspiciuni asupra modului de derulare a procedurilor de licitație publică pentru organizarea târgurilor. Curtea de conturi a identificat cazuri de restrângere artificială a concurenței prin favorizarea/defavorizarea în mod total nejustificat a anumitor operatori. De exemplu, aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a anunțului de participare, având ca justificare diverse circumstanțe și o interpretare proprie a legii.

Printre beneficiarii programului de export se numără firme care aparțin celor care dirijează programul de export

Ministerul Economiei mai susține că printre principalii beneficiari ai PPE se numără firme aparținând celor care activează în Consiliul de Export, adică fix organismul care dirijează principalele decizii privind PPE.

De exemplu, Firma Hilux Fashion a participat în fiecare an între 2013 și 2020 la multiple târguri și misiuni finanțate prin PPE și a beneficiat de 1,86 milioane de lei de la statul român pentru a promova exportul produselor sale. Firma figurează cu 0 salariați de la înființare, cu excepția anilor 2015 și 2019.

Vezi și Nevasa lui Marius Pieleanu primește 5000 de euro pe lună de la Curtea de Conturi

Dintre toți beneficiarii PPE, Hilux Fashion are cea mai mare subvenție cumulată între 2015-2020. În aceeași perioadă, cei doi asociați ai săi au participat în mod regulat la activitățile Consiliului de Export, care are un rol cheie în deciziile privind evenimentele și cheltuielile PPE. Totodată, unul din asociații acestei firme a fost de mai multe ori membru al Comisiei de selecție a beneficiarilor pentru evenimentele la care a participat (spre exemplu, târgul Paris Fashion Week 2020 și 2019).

Înregistrată în 2013, beneficiază de subvenții PPE de 130.000 RON încă din primul an. Deși are o cifră de afaceri de doar 11.000 RON în 2013, anul următor mai beneficiază de subvenții de 174.000 RON. În 2014 are cifra de afaceri 0, dar beneficiază și în 2015 de 134.000 RON.

Succesul acestei firme este semnificativ mai mare în rapoartele de eficiență încheiate de ea însăși la finalul târgurilor, decât în realitate. Cifra de afaceri fiind mult mai mică decât contractele declarate.

De asemenea, printre primii 25 de beneficiari între 2015-2019 se regăsește și firma Art & Business Today SRL, deținută de vicepreședintele consiliului director al Federației Române de Design Vestimentar și Accesorii, federație al cărei președinte și secretar sunt asociații Hilux Fashion SRL. A beneficiat în fiecare an din 2013 de subvenții PPE, în total 1.100.641 RON.

Firma Camilium Invest SRL, deținută de vicepreședintele consiliului director al Federației Române de Design Vestimentar și Accesorii, federație al cărei președinte și secretar sunt asociații Hilux Fashion SRL, a beneficiat de 489.000 RON între 2013-2017.

Și exemplele continuă.

Modificări la program

Guvernul va renunța la sistemul centralizat de subvenționare și, în schimb, va da posibilitatea unei deductibilități extinse pentru operatorii economici care înregistrează costuri de internaționalizare, pentru export.

Astfel, cheltuielile eligibile pentru export ar putea fi triplu deductibile, adică deduse la o valoare de trei ori mai mare decât cea înregistrată în mod concret. Cu titlu de exemplu, astfel de costuri ar fi reprezentate de transportul, asigurarea si manipularea exponatelor, mostrelor si materialelor publicitare, formalitățile vamale aferente acestora, închirierea, construirea și/sau amenajarea spaţiului expoziţional, etc. În mod similar, pentru microîntreprinderi, se prevede posibilitatea scăderii unei treimi din aceleași costuri din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

Sursa: G4media.ro

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele