Grație CCR: 4 miliarde de dolari nu s-au mai recuperat in urma dezincriminării parțiale a abuzului in serviciu

1
- Reclama -

Procurorul sef al DNA, Crin Bologa, a atras din nou atentia ca, in urma dezincriminarii partiale a abuzului in serviciu de catre CCR, DNA a trebuit sa claseze nu mai putin de 800 de dosare in care prejudiciile erau de peste 4 miliarde de euro.

 

„In cursul anului trecut, am facut o statistica in care noi am dispus clasarea invocand decizia Curtii Constitutionale de dezincriminare partiala a abuzului in serviciu. Din 2016 pana anul trecut, Directia Nationala Anticoruptie a dispus clasarea intr-un numar de peste 800 de cauze, iar prejudiciul estimat in aceste cauze era de peste 4 miliarde de euro.

De anul trecut si pana in prezent am mai dispus si alte netrimiteri in judecata invocand aceeasi decizie a Curtii Constitutionale. La acest posibil prejudiciu se adauga prejudiciile din dosarele in care noi am dispus trimiterile in judecata si au intervenit achitarile.

Pot sa va spun ca mai mult de jumatate din achitarile dispuse in dosarele DNA au la baza deciziile Curtii Constitutionale prin care s-a dezincriminat partial abuzul in serviciu, prin care s-a dezincriminat total tentativa de abuz in serviciu si inlaturarea probelor adunate cu tehnica Serviciului Roman de Informatii”, a declarat Bologa intr-un interviu pentru Europa Libera.

- Reclama -

„Daca numai in dosarele in care s-a dispus clasarea prejudiciul este de peste 4 miliarde, suma cred ca e ametitoare in dosarele in care s-a dezincriminat. Or, aici ce s-a intamplat? S-a constat ca fapta exista, ca prejudiciul exista, folosul necuvenit exista, dar nu aveam incriminarea intr-o legislatie primara. S-a incalcat o legislatie secundara sau tertiara, dar banii nu au mai fost recuperati.

Vezi și CCR nu ține cont de CSM și spune că președintele ar fi trebuit să o revoce pe șefa DNA:”Kovesi ar fi trebuit revocată”

Ca urmare tot a unei decizii a Curtii Constitutionale, infractiunile de coruptie nu au mai fost considerate ca element de siguranta nationala. Astfel, nu a mai ajuns obiect de activitate al Serviciului Roman de Informatii. Deci nu au un obiect de a identifica faptele de coruptie. Neavand acest obiect de activitate, in momentul in care constata in activitatea lor si infractiuni de coruptie atunci suntem sesizati. Dar avem un numar redus de sesizari in comparatie cu anii trecuti. (…) Daca le au, eu sper si cred ca ne furnizeaza aceste informatii. Dar nemaiavand obiect de activitate, nu mai cauta astfel de informatii si atunci ne comunica numai ce intalnesc in activitatea lor”.

Seful DNA a precizat ca procurorii instrumenteaza acum 88 de dosare legate de achizitiile din pandemie.

„Dosarele pandemiei sunt in numar de 88 si sunt in diferite stadii. In unele dintre aceste dosare se efectueaza urmarire penala in rem, in altele avem suspecti, altele au fost trimise in judecata. In cele 88 de dosare, 44 de persoane au calitatea de suspecti, 17 persoane au calitatea de inculpati, iar in judecata au fost trimise 11 dosare cu 24 de inculpati pana in prezent.

Avem astfel de dosare si la structura centrala si la serviciile teritoriale. Ultimul care a aparut este cel de la Suceava si mai avem un caz unde sunt suspiciuni ca au fost vaccinati fictiv peste 3.800 de persoane numai la punctul de trecere al frontierei Petea, unde era un punct de vaccinare”, a precizat Bologa.

Șeful DNA a mai spus ca DNA a primit in cursul anului 2021 mai multe sesizari decat in anul precedent.

„Am cerut la zi statistica, pana la sfarsitul anului poate sa mai creasca, si la data de 7 decembrie aveam 776 de sesizari in cursul acestui an fata de 715 in cursul anului trecut”, a mai spus Bologa.

- Reclamă -

1 comentariu

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele