Guvernul analizează în şedinţa de miercuri modificarea Legii privind implementarea reţelelor 5G, care va face referire explicită la ”măsuri de atenuare a potenţialelor riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi de securitate”.
Sunt incluşi printre cei vizaţi de obligativitatea autorizării şi integratorii şi distribuitorii de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G sau ulterioare. În forma modificată, legea prevede că tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G sau ulterioare, ai căror producători, distribuitori sau integratori nu obţin autorizare potrivit prevederilor legale, pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030, cu excepţia celor din nucleul reţelei, care pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2028.
Propunerea vizează în primul rând modificarea titlului legii, din ”Legea 163/2021 privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G” în „Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor măsuri de atenuare a potenţialelor riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi de securitate la implementarea sau operarea sistemelor informatice şi reţelelor de comunicaţii de interes naţional”.
Lista celor vizaţi de prevederile legii este completată, iniţial referindu-se la ”autorizarea producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G”. În forma care va fi discutată miercuri în Guvern, primul articol al legii se referă la ”autorizarea producătorilor, distribuitorilor şi integratorilor de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G sau ulterioare”.
De asemenea, este modificată definiţia echipamentului terminal, care va fi ”echipamentul conectat în mod direct la interfaţa infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional sau interfaţa unei reţele 5G sau ulterioare”.
În forma actuală, este definit ca ” echipamentul conectat în mod direct la interfaţa infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional sau interfaţa unei reţele 5G”.
O altă definiţie modificată este cea a serviciilor de comunicaţii electronice de tip 5G sau ulterioare, care devin ”serviciile de comunicaţii electronice furnizate prin intermediul reţelelor 5G, astfel cum sunt definite la lit. f), precum şi prin reţele de comunicaţii mobile şi fără fir utilizate pentru conectivitate şi servicii cu valoare adăugată cu caracteristici de performanţă avansată, cum ar fi rate şi capacitate de date foarte mari, comunicaţii cu latenţă mică, fiabilitate extrem de ridicată sau acceptarea unui număr mare de dispozitive conectate, dezvoltate ulterior tehnologiei 5G”. în foprma actuală a legii, acestea sunt prezentate ca ”servicii de comunicaţii electronice de tip 5G – serviciile de comunicaţii electronice furnizate prin intermediul reţelelor 5G”.
De asemenea, sunt adăugate alte două definiţii – cea a distribuitorului şi cea a integratorului.Totodată, este modificată procedura de autorizare pentru , utilizarea de tehnologii, echipamente şi programe software în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele 5G sau ulterioare, fiiubnd incluse şi prevederi pentru distribuitori şi integratori.
Dacă în varianta actuală ”solicitarea pentru obţinerea autorizării se depune la ministerul cu atribuţii în domeniul comunicaţiilor, care o transmite de îndată la CSAT”, forma supusă miercuri analizei Executivului prevede că solicitarea ”se depune la ministerul cu atribuţii în domeniul comunicaţiilor electronice, care verifică dacă documentele prevăzute la alin. (2) se regăsesc în documentaţia depusă şi iniţiază de îndată procedura de introducere a solicitării pe ordinea de zi a CSAT, cu respectarea prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu modificările ulterioare”.
O prevedere nou introdusă este cea conform căreia ”Dacă, în urma verificărilor efectuate de ministerul cu atribuţii în domeniul comunicaţiilor conform prevederilor alin. (1), se constată necesitatea completării documentaţiei sau, în urma analizei CSAT se impune clarificarea anumitor aspecte relevante pentru soluţionarea cererii, caz în care CSAT va informa ministerul, acesta va notifica solicitantul, iar în acest caz, termenul de soluţionare a cererii, prevăzut la art. 3 alin. (2), curge de la data depunerii complete a documentaţiei pentru obţinerea autorizării”.
Va fi modificat şi modul de fundamentare a avizului acordat. Acesta se va fundamenta la nivelul CSAT pe baza documentelor depuse potrivit legii, precum şi pe evaluări din perspectiva riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării.
Avizul se emite inclusiv prin raportare la obligaţiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, al Uniunii Europene şi parteneriatelor strategice bilaterale, pentru evitarea unor riscuri care pot decurge din: controlul unui guvern străin asupra producătorului, distribuitorului sau integratorului în lipsa unui sistem juridic independent; absenţa unei structuri transparente a acţionariatului producătorului, distribuitorului sau integratorului; lipsa unui istoric de conduită corporativă etică a producătorului, distribuitorului sau integratorului; funcţionarea producătorului, distribuitorului sau integratorului într-un sistem juridic care nu impune practici corporative transparente.
