Guvernul Dăncilă pică examenul deficitului la UE, urmează Legea Pensiilor

0

Comisia Europeană a adresat miercuri un avertisment Ungariei şi României cu privire la existenţa unei abateri semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) în 2018 şi a recomandat Consiliului să sfătuiască cele două ţări să-şi corecteze această deviaţie.

Comisia Europeană a prezentat miercuri recomandările specifice de ţară pentru 2019.

Ungaria şi România fac deja obiectul unei proceduri de abatere semnificativă din 2017.

Potrivit forului comunitar, dezechilibrele macroeconomice continuă să fie corectate de statele membre dar sunt necesare măsuri suplimentare. Unele state membre continuă să aibă un nivel ridicat istoric al datoriei publice şi private, ceea ce reduce marja de manevră pentru rezolvarea şocurilor negative. Alte ţări se confruntă cu riscul unei supraîncălziri, pe fondul creşterii preţurilor locuinţelor şi a majorării costurilor cu forţa de muncă. Toate statele membre trebuie ă adopte măsuri suplimentare pentru a îmbunătăţi productivitatea, a majora investiţiile şi a promova potenţialul de creştere economică, se arată în recomandările Executivului comunitar.

În februarie, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că 13 state membre se confruntă cu dezechilibre (Bulgaria, Croaţia, Franţa, Germania, Irlanda, Portugalia, Spania, Olanda, România şi Suedia) iar trei se confruntă cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia şi Italia).

Pentru România, Comisia Europeană are cinci recomandări în raportul prezentat miercuri. Acestea vizează, în special, corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), consolidarea respectării obligaţiilor fiscale şi a procesului de colectare a taxelor, asigurarea sustenabilităţii sistemului public de pensii şi a viabilităţii pe termen lung a Pilonului II.

De asemenea, România trebuie să protejeze stabilitatea financiară şi robusteţea sectorului bancar, arată CE.

În plus, Comisia recomandă României să îmbunătăţească calitatea şi caracterul cuprinzător al educaţiei, în special pentru minoritatea rromă şi alte grupuri dezavantajate, să îmbunătăţească competenţele, inclusiv cele digitale, să sporească acoperirea şi calitatea serviciilor sociale.

CE recomandă României să stabilească un salariu minim bazat pe criterii obiective, care să ţină cont de competitivitate şi de crearea de locuri de muncă.

Executivul comunitar pledează, totodată, pentru politici economice concentrate pe investiţii în transporturi, care să ţină cont de disparităţile regionale, măsuri de eficienţă energetică, de reducere a poluării. De asemenea, trebuie îmbunătăţită eficienţa achiziţiilor publice şi asigurarea implementării depline şi sustenabile a strategiei naţionale privind achiziţiile publice.

Citește și Dragnea i-a luat-o înainte Olguței Vasiescu și a prezentat el, la România TV, noua lege a pensiilor

Comisia recomandă României să întărească guvernanţa corporativă a companiilor de stat şi să se asigure că iniţiativele legislative nu subminează securitate juridică, îmbunătăţind calitatea şi predictibilitatea luării deciziilor, inclusiv prin consultări cu toţi cei interesaţi, evaluări eficiente ale impactului şi raţionalizarea procedurilor administrative.

Probleme și cu Legea Pensiilor

Legea pensiilor, adoptată de Parlament în decembrie 2018, ar putea genera riscuri de sustenabilitate a finanţelor publice, arată Comisia Europeană în Recomandările de ţară pentru România.

Punctul de pensie, principalul indicator folosit pentru indexarea pensiilor, este prevăzut să crească cu 15% din septembrie 2019 şi cu 40% din septembrie 2020.

“Legea pensiilor va schimba anumiţi indici folosiţi pentru calcularea beneficiilor. În particular, valoarea punctului de pensie urmează să crească deoarece indexarea pensiilor actuale nu va converge către preţuri ci va rămâne permanent compusă din preţuri şi salarii. În plus, perioada de contribuţie utilizată pentru calculul unei pensii va fi redusă, ceea ce va conduce la o majorare a cheltuielilor cu pensiile noi”, precizează sursa citată.

Citește și Năsui: PSD vrea creșterea pensiilor speciale pe furiș

Comisia Europeană aminteşte, de asemenea, că vârsta efectivă de pensionare în România este apropiată de media UE, dar nu este egalizată între femei şi bărbaţi.

Pe de altă parte, Executivul comunitar subliniază că fondurile de pensii pe Pilonul II au fost afectate, la sfârşitul anului trecut, de un set de măsuri adoptate prin Ordonanţă de Urgenţă, care fac opţională contribuţia la aceste fonduri după o perioadă minimă de participare de cinci ani.

Cerinţele de capital minim pentru companiile de administrare a fondurilor din Pilonul II de pensii au fost majorate semnificativ, generând riscul ieşirii de pe piaţa românească a administratorilor de fonduri. Aceasta ar fi putut avea implicaţii negative asupra dezvoltării pieţei locale de capital şi a investitorilor instituţionali, privând economia de o sursă de investiţii pe termen lung atât de necesară, menţionează raportul citat.

“Mai mult, slăbirea sau desfiinţarea Pilonului II va genera un venit mai puţin diversificat la pensie şi va expune pensiile la riscuri mai mari politice şi demografice”, menţionează CE.

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele