UDMR îşi doreşte să revină efectiv la putere într-un guvern liberal, în ciuda disensiunilor dintre Kelemen Hunor şi preşedintele Klaus Iohannis. Liderii UDMR nu mai sunt dispuşi să suţină viitorul guvern doar în schimbul unor funcţii pe plan local, eventual a banilor de la Guvern pentru consiliile controlate de UDMR. UDMR a mai fost la guvernare în 2014, în cabinetul condus de Victor Ponta. În 2016, formațiunea lui Hunor au semnat un protocol de colaborare cu PSD şi ALDE, fără a avea miniştri în Executiv.
Liderii UDMR ar vrea trei portofolii: Cultura, Mediul şi Sănătatea. Miza e Ministerul Culturii, portofoliu râvnit chiar de liderul partidului Kelemen Hunor. O altă variantă ar fi Hegedus Csilla, fost ministru al Culturii pentru câteva zile în guvernarea Ponta. Şansele ca PNL să cedeze Ministerul Sănătăţii sunt infime, prin urmare UDMR ar mai putea primi Ministerul Mediului, în cazul în care Alianţa USR PLUS rămâne în afara guvernării.
Vezi și Dragnea, prins la înghesuială de minorități: Kelemen Hunor anunță că UDMR nu sprijină proiectul de buget pe anul 2019
Orban vrea cu UDMR
Liderii PNL din jurul premierului Ludovic Orban ar prefera un guvern monocolor, format doar din miniştri liberali, susţinut în Parlament de o majoritate din care să mai facă parte PMP, UDMR şi cei 17 deputaţi ai minorităţilor naţionale, explică sursele citate. Pentru un plus de credibilitate, liberalii pregătesc un guvern suplu (15-16 ministere), prin urmare nu-şi doresc să împartă portofoliile – şi aşa puţine – cu alte formaţiuni politice. PMP ar urma să primească funcţii de secretar de stat, şefia unor comisii parlamentare, prefecţi şi directori de instituţii deconcentrate, astfel încât Eugen Tomac şi restul partidului să simtă că sunt la putere.
UDMR ar urma să fie alimentată cu bani de la Ministerul Dezvoltării pentru primarii maghiari din Harghita, Covasna şi Mureş. Practic, UDMR ar repeta scenariul din epoca Dragnea, când nu a intrat oficial la guvernare, dar a semnat un protocol de colaborare parlamentară cu PSD şi ALDE. Astfel, în ultimii patru ani, UDMR nu a fost, scriptic, la putere, însă, financiar, a beneficiat de toate avantajele guvernării.
PNL, PMP şi UDMR fac parte din aceeaşi familie politică europeană (PPE), un catalizator politic, dar şi un pretext pentru formarea unei majorităţi care să excludă Alianţa USR PLUS. În favoarea unei colaborări cu PMP şi UDMR, în detrimentul unei guvernări cu USR PLUS, s-au pronunţat public Robert Sighiartău, secretarul general al PNL, şi Daniel Fenechiu, liderul senatorilor liberali, două funcţii importante în ierarhia partidului. Cei doi s-au sincronizat cu scopul de a-i atenţiona pe Dan Barna şi Dacian Cioloş că pot rămâne în opoziţie dacă vor continua să atace PNL în campania electorală, susţin surse liberale pentru Adevărul. În ultima lună, PNL şi USR PLUS s-au acuzat reciproc de pactizare cu ”duşmanul” PSD.
Riscul unei alianţe PNL-PMP-UDMR ţine de majoritatea fragilă care s-ar constitui în Parlament, puţin peste 50%. Prin urmare, în următorii patru ani, Executivul Orban ar trebui să guverneze cu o opoziţie foarte puternică, formată din PSD şi USR PLUS., partide care nu ar colaiza, dar ar putea face opoziție de conjunctură
„Nu e o mare problemă. Dacă nu intră la guvernare, USR va face implozie din cauza scandalurilor interne, iar Marcel Ciolacu nu poate duce PSD la un scor mai mare decât la alegerile locale. Dacă intră şi ProRomânia în Parlament, problema lui Ciolacu va fi Ponta, care va încerca să devină liderul stângii şi al opoziţiei. Deci o guvernare cu PMP şi UDMR ar fi perfectă pentru noi. UDMR e un partener corect, care nu trădează, iar PMP fie se va topi cu timpul în PNL, fie va rezista la 6%”, susţin surse din conducerea PNL pentru Adevărul.
Citește și Iohannis crede că majoritatea PSD-ALDE-UDMR se opune reformelor în justiție de care beneficiază clanurile de interlopi
Iohannis vrea alianţă cu USR PLUS
În schimb, Klaus Iohannis insistă pentru o guvernare alături de USR PLUS, care să ofere o majoritate stabilă în Parlament. Scopul preşedintelui e să forţeze o amplă reformă constituţională, plus schimbări profunde în sănătate, educaţie şi justiţie, susţin surse liberale apropiate de şeful statului. În şase ani de mandat prezidenţial, Klaus Iohannis a avut doar doi ani guverne favorabile (Cioloş şi Orban), însă şi atunci cu majorităţi PSD ostile în Parlament (Dragnea şi Ciolacu). Aşadar, e ultima şansă pentru Iohannis să aibă nu doar un guvern al său, ci şi o majoritate a sa. Singurul lider PNL care pledează pentru o alianţă post-electorală cu USR PLUS e Rareş Bogdan, destul de izolat în partid, susţin sursele citate. ”Sunt voci în PNL care spun că mai bine-i luăm pe cei de la USR PLUS la guvernare decât să-i lăsăm să ne atace din opoziţie, însă o colaborare cu ei e foarte grea”, susţine unul dintre vicepreşedinţii PNL. Liderii Alianţei USR PLUS au pus ochii deja pe trei ministere cu greutate: Justiţie. Educaţie şi Mediu.
Varianta finală de guvernare va fi decisă de români la alegerile din 6 decembrie. E posibil ca PNL să nu poate strânge o majoritate parlamentară doar cu PMP şi UDMR, prin urmare liberalii ar putea fi obligaţi să guverneze împreună cu Alianţa condusă de Dan Barna şi Dacian Cioloş. Un alt scenariu posibil e o guvernare formată din trei partide: PNL- USR PLUS- PMP. Oricum, o guvernare de dreapta rămâne prima opţiune a preşedintelui, indiferent de scorul la alegerile parlamentare, mai ales că PSD, chiar dacă va câştiga scrutinul cu puţin peste 30%, cu greu va putea strânge o majoritate, dacă nu imposibil.
Vezi și Ce mâncăm pentru a combate stresul generat de izolare și pandemie
