Premierul demis Ilie Bolojan a lansat una dintre cele mai dure critici oficiale la adresa proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești, un proiect promovat intens în ultimii ani de fostul Minister al Energiei și de compania americană NuScale. Într-un interviu acordat HotNews, citat de Economica.net, Bolojan afirmă că România a cheltuit deja peste 240 de milioane de dolari pe studii, documentații și pregătiri, fără să existe garanția că proiectul va fi realizat vreodată. „Știți cât a consumat Nuclearelectrica acolo? Peste 240 de milioane de dolari. Și vom rămâne cu un teren și cu niște hârtii. Întrebarea este: merită asta?”, a spus premierul.
Declarația marchează o schimbare majoră de ton la nivel guvernamental, fiind pentru prima dată când un oficial de rang înalt pune sub semnul întrebării întregul proiect SMR, considerat până acum o direcție strategică în parteneriatul energetic România–SUA.
Ce presupune proiectul SMR de la Doicești
Proiectul de la Doicești vizează construirea unei centrale nucleare modulare cu o capacitate totală de 462 MW, folosind tehnologia americană NuScale Power. Centrala ar urma să fie amplasată pe terenul fostei termocentrale pe cărbune din Dâmbovița, iar configurația prevede șase module SMR de câte 77 MW fiecare. Investiția totală este estimată la 6–7 miliarde de dolari, cu primele puneri în funcțiune abia în 2033–2034.
În februarie 2026, compania de proiect RoPower Nuclear (Nuclearelectrica și Nova Power & Gas) a luat o „decizie finală de investiție condiționată”, adică doar pentru primul modul, restul depinzând de viabilitatea tehnologiei.
Criticile lui Bolojan: bani cheltuiți fără garanții
Premierul critică faptul că România a intrat într-un proiect extrem de scump, aflat la început de drum la nivel global, fără garanții tehnologice și fără o analiză realistă a riscurilor. „În loc să facem niște investiții cu cap și să negociem cât se poate de clar contractele și să investim în nuclear cu adevărat, în așa fel încât să avem dezvoltare în anii următori, am consumat 240 de milioane de dolari și rămânem cu hârtii”, a spus Bolojan.
Declarația vine în contextul în care NuScale Power a trecut în ultimii ani prin dificultăți financiare, iar primul proiect SMR din SUA a fost anulat în 2023 din cauza costurilor prea mari.
Riscuri tehnice și incertitudini privind tehnologia
Documentele oficiale ale Nuclearelectrica arată că pe amplasamentul adiacent există riscuri legate de emanații de gaze naturale, ceea ce impune măsuri suplimentare de prevenire și monitorizare. În plus, tehnologia SMR NuScale nu este implementată nicăieri în lume la scară comercială, ceea ce ridică semne de întrebare privind costurile reale, durata de implementare, siguranța operațională și rentabilitatea investiției.
Cernavodă, alternativa „fezabilă”, în viziunea premierului
Premierul a comparat proiectul SMR cu investițiile deja planificate la Cernavodă, unde retehnologizarea Unității 1 și construcția Unităților 3 și 4 se bazează pe tehnologie matură și pe finanțări deja identificate. „Investiția de la Cernavodă este mai fezabilă decât această investiție de tip nou”, a spus Bolojan, sugerând că România ar trebui să prioritizeze proiectele cu risc tehnologic redus.
Ce înseamnă declarația pentru politica energetică a României
Declarațiile premierului deschid inevitabil discuția despre responsabilitatea cheltuirii celor 240 de milioane de dolari și despre modul în care a fost gestionat proiectul SMR în ultimii ani. În timp ce alte țări investesc în tehnologii nucleare mature, România a mizat pe un proiect experimental, cu costuri uriașe și cu un orizont de timp de cel puțin un deceniu.
Bolojan rezumă situația într-o frază care va cântări greu în dezbaterea publică: „Vom rămâne cu un teren și cu niște hârtii”.
