Pe 10 februarie, Curtea de Apel Brașov sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru prima dată într-un dosar de corupție a lui Aristotel Căncescu și a trimis o serie de întrebări preliminare privind decizia Curții Constituționale a României (CCR) legată de prescripție.
Căncescu a făcut o cererea de strămutare a dosarului pe care o depune la CA Brașov pe data de 30.01.2023.
Pe 10 februarie 2023, instanța supremă înregistrează dosarul și după 18 zile, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin judecătorii Luminița Criștiu Ninu, Maricela Cobzariu și Gheorghe Valentin Chitidian, admit cererea de strămutare a dosarului.
Criștiu Ninu și Chitidian au promovat la instanța supremă în mandatul fostului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM), în urma unui interviu în fața Secției pentru judecători.
Din informațiile PRESShub, cei trei judecători nu au acceptat doar strămutarea, ci și anularea actelor îndeplinite în cauză până la data de 6 februarie. Astfel, cei trei au anulat întrebările trimise de Curtea de Apel Brașov către CJUE. Decizia este definitivă.
Dosare închide de decizia CCR
Asta înseamnă că decizia Curții Constituționale care a stabilit anul trecut că în perioada 2018 – mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripţiei penale. În octombrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că decizia CCR privind prescripţia se aplică retroactiv. Astfel, sute de dosare de corupție s-au închis.
Judecătorii de la Curtea de Apel Brașov au întrebat CJUE dacă principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naționale potrivit căreia instanțele naționale de drept comun sunt ținute de deciziile curții constituționale naționale şi de deciziile obligatorii ale instanţei supreme naţionale.
Ce a anulat ÎCCJ
În premieră, pe 10 februarie, judecătorii Cristina Moisă și Vlad Mihai Neagoe de la Curtea de Apel Brașov, au sesizat CJUE într-un dosar de corupție, la cererea DNA, mai exact fiind vorba despre procesul lui Aristotel Căncescu, fost președinte al Consiliului Județean Brașov.
Astfel, cei doi magistrați au trimis la CJUE următoarele întrebări:
„1.
