Traficanții de persoane își caută victimele, în general, în medii sociale defavorizate, iar racolarea devine mai ușoară când există și un grad redus de informare. Așa se explică, de exemplu, cum o familie din Sibiu a reușit, cu promisiunea unor locuri de muncă bine plătite la cules de banane și portocale – nota bene! – în Polonia, să ducă și să oblige la cerșit, în această țară, mai multe victime din România.
Printre ele, și o copilă 7 ani, racolată împreună cu mama, bătută, amenințată și obligată să se târască pe coate pentru a înduioșa trecătorii, dar și o gravidă, care a fost exploatată atât înainte, cât și după ce a născut, când a fost obligată să producă bani pentru traficanți, cu bebelușul în brațe, pe străzile din Polonia.
Din fericire, este dintre acele puține cazuri care au ajuns în fața justiției. La începerea urmăririi penale împotriva traficanților, s-a reținut, din declarația mai multor victime, că începând cu anul 2006, profitând de naivitatea precum și de situația materială precară a mai multor persoane, H.D. senior, zis Denci, a racolat și apoi transportat în Polonia mai multe persoane, unde el și familia acestuia le-au exploatat prin obligarea la practicarea cerșetoriei în folosul traficanților.
Racolarea s-a realizat prin înșelăciune, Denci le-a promis locuri de muncă bine plătite, la cules de portocale și banane (promisiune care a funcționat în cazul a cel puțin șase victime) în Polonia.
Le-a spus persoanelor racolate că urmează să se ocupe de transport și cazare, înțelegerea concretă privind transportul fiind ca acele costuri să fie suportate de el, iar persoanele vătămate să-i restituie banii din ceea ce ar fi urmat să câștige în Polonia, la muncă.
Odată duse în Polonia, victimele au fost cazate la un motel, apoi obligate, prin amenințare și chiar violență fizică, la cerșetorie, toți banii câștigați fiind apoi luați de către membrii familiei H.
„Din declarațiile acestora (n.r. victimelor), rezultă că părțile au fost duse la cerșit sau li s-a spus că trebuie să meargă la cerșit, chiar a doua zi după ce au ajuns acolo (…).
Acesta a fost momentul în care părțile vătămate aflau că locul de muncă promis nu există și, deci, nici câștigurile promise și că trebuie să-și câștige contravaloarea transportului România-Polonia, dar și existența, prin practicarea cerșetoriei”, se arată în considerentele sentinței pronunțate de Tribunalul Mureș.
Odată începută exploatarea, victimele n-au mai avut nicio șansă să scape din acest coșmar, întrucât, în permanență, erau păzite și amenințate, iar faptul că se aflau într-o țară străină, unde nu știau să se descurce, căci nu cunoșteau limba, reglementările juridice, nu aveau bani, (potrivit mărturiilor victimelor G.E., M. G., D.D., M.M., M. T., B.V.), le-a adus într-o stare de totală dependență, de aservire față de membrii familiei.
În loc de job, o pancartă cu mesajul „ajutați-mă că sunt bolnav cu inima și n-am casă”
Au existat însă și victime cărora, la racolare, li s-a promis de muncă în domeniul construcțiilor, cu 1000 euro pe lună, dar care au sfârșit tot la cerșit.
Indiferent de pretextul cu care victimele au fost racolate, scopul a fost același: exploatarea lor în interesul traficanților.
„Din declarațiile mai multor victime a rezultat că, odată racolate și transportate în Polonia, acestea erau constrânse să practice cerșetoria, pentru această activitate fiind instruite cum să provoace mila, fie prin imitarea unor handicapuri fizice, fie prin purtarea unor pancarte ce conțineau mesaje în limba poloneză, fiind în permanență păzite de restul familiei inculpaților (…).
Aceștia aveau rolul de a păzi victimele obligate să cerșească, de a le constrânge să cerșească și de a colecta banii câștigați de către acestea”, se arată în considerentele sentinței citate.
Într-una din mărturiile înregistrate la dosar, partea vătămată Balasz J. a declarat că inculpatul H.D. senior (zis Denci) i-a propus să meargă în Polonia, însoțit și de concubina lui, care era însărcinată la acel moment și că s-a lăsat convins când i-a spus că dacă ea va naște acolo „va primi un premiu mare”.
Omul a povestit că „din momentul în care au ajuns la destinație, inculpatul H.D. senior i-a dat o pancartă pe care scria în limba polonă un mesaj de genul «ajutați-mă că sunt bolnav cu inima și n-am casă», iar a doua zi l-a dus într-o localitate situată la 50 de km și l-a pus să cerșească stând în genunchi și cu acea pancartă, cu un pahar în mână”.
Scoasă la cerșit cu nou-născutul în brațe
Aceleași aspecte au fost relatate și de partea B.V., femeia care a aplecat în Polonia însărcinată, și ea fiind trimisă la cerșit chiar de a doua zi, cu o pancartă pe care scria că are un copil bolnav care trebuie operat.
„Mai mult, partea vătămată a declarat că și după ce a născut, inculpați au pus-o să cerșească, stând în stradă cu copilul nou-născut în brațe, spunându-i că așa face mai mulți bani. Cu toate că partea vătămată s-a opus, inculpații i-au spus că trebuie să își plătească mâncarea și cazarea și să facă și bani ca să se întoarcă în țară, astfel că în final, a fost nevoită să accepte”, se mai arată în considerentele aceleiași sentințe.
Copilă bătută, amenințată și forțată să cerșească pe coate și genunchi
Pe lângă persoanele majore care au fost racolate, transportate și exploatate de traficanții din Sibiu, a fost și fiica victimei M.M., minora M.K., atunci în vârstă de 7 ani, care, alături de mama sa, a fost lovită, amenințată și forțată să cerșească pentru inculpați. Copila a fost inițial instruită și apoi obligată să se târască pe coate și genunchi pentru a inspira mila trecătorilor.
„La întoarcerea acasă, mama minorei a fost amenințată cu moartea de către inculpați pentru faptul că a îndrăznit să dea declarații la poliție împotriva lor”, s-a mai consemnat în dosar.
Cum funcționa rețeaua
Cazul a intrat, din fericire. în atenția organelor de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. Tg. Mureș, dosarul fiind apoi înregistrat la D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Tg. Mureș. Faptele au fost puse cap la cap, iar dosarul a ajuns în instanță.
„Activitatea inițială de recrutare a fost realizată în special de inculpatul H.D. senior care se orienta către persoane vulnerabile datorită situației materiale, financiare extrem de dificile și datorită unui nivel redus de informare, instrucție și educare.
Inculpatul profita pe de o parte de situația socio-economică precară a victimelor, iar pe de altă parte de credulitatea și naivitatea acestora, modalitatea concretă prin care s-a realizat racolarea fiind înșelăciunea.
Determinarea, obligarea victimelor să cerșească în folosul inculpaților (care își însușeau sumele de bani obținute în urma acestei activități) se făcea prin constrângere, respectiv prin amenințare sau uneori prin violență”, se mai arată în dosar.
Activitatea concretă de cerșetorie era coordonată și organizată de familia H.
Traficanții pretindeau că le țin banii câștigați, „spre păstrare”
Instruirea victimelor pentru mimarea diverselor handicapuri și tehnici prin care să impresioneze trecătorii, se făcea tot de către membrii familiei, care le realizau și le concepeau și mesajele în limba poloneză pentru pancartele cu care erau victimele erau puse să cerșească și care le păzeau în permanență pentru a nu părăsi locurile de cerșit și pentru a avea control asupra sumelor obținute.
„De aceste activități de pază se ocupau preponderent inculpații H.M, H.D. junior și H.V. (soția și doi dintre fiii lui Denci), care și «colectau» apoi sumele strânse de victime. Și această activitate de colectare a banilor se realiza, de cele mai multe ori, tot prin înșelăciune, profitând de naivitatea și credulitatea victimelor, în sensul că inculpații susțineau că le țin banii, «spre păstrare» și ca să nu fie cheltuiți zilnic, urmând a-i restitui la plecare, la revenirea acasă, pentru că așa victimele ar beneficia de o sumă considerabilă și nu ar risipi zilnic banii obținuți”, se mai arată în dosar.
Victimele erau cazate într-un motel de la periferia orașului Zaragoza, mai multe persoane în cameră, cu sprijinul patronului acelui loc, o cunoștință a inculpaților, cu care aceștia din urmă stabileau condițiile de plată și de ședere, inclusiv modalitatea de a eluda controalele poliției.
De aici se făcea și plecarea la cerșit. Victimele erau fie duse cu mașina chiar de către inculpatul Denci, fie erau trimise, sub supraveghere, cu autobuzul, în localitățile învecinate. Ziua de lucru începând la orele 06,00 și se încheia la orele 18,00 și nu conta că afară e soare frig sau ploaie.
Uneori, traficanții cerșeau alături de victime
Existau și controale efectuate peste zi de către Denci sau fiii lui, victimele fiind în permanență păzite și amenințate de către aceștia din urmă, care, uneori, cerșeau și, pentru o mai bună supraveghere.
Sumele câștigate erau predate obligatoriu familiei care îi exploata pe acești oameni. Contabilitatea câștigurilor era ținută de același Denci.
„Relevantă este afirmația tuturor părților vătămate, referitoare la împrejurarea că banii câștigați de peste zi, din cerșit, îi dădeau seara lui H.D. senior – zis D – care își nota pe un carnețel fiecare câștig , spunându-le că prin aceasta își plătesc cazarea și masa, iar ce rămâne este mai în siguranță la el și că li-i va da când se vor întoarce acasă; uneori le lăsa lor banii de cazare și de masă”, se arată în considerentele Sentinței Penale Nr. 33/2016, pronunțate de Tribunalul Mureș (rolii.ro).
În realitate, unele din părțile vătămate primeau înapoi doar sume infime, pentru a-și cumpăra singure de mâncare.
Erau și zile în care victimele mâncau doar ceea ce primeau de la trecători, pe stradă, când cerșeau, iar atunci, cei care îndrăzneau să refuze să meargă la cerșit erau bătuți și lăsați nemâncați.
Victimelor le-au fost făcute chiar acte de rezidență provizorii
Un amănunt care arată încercarea traficanților de a le face pe victime cât mai dependente de ei este faptul că, inițial le-au luat actele de identitate, cu motivarea că le păstrează în siguranță. Numai că în condițiile în care victimele cerșeau în stradă, s-a întâmplat ca acestea să fie ridicate de organele locale de poliție.
„Pentru a nu se ivi probleme care să poată stânjeni «activitatea», acestora le-au fost înapoiate documentele de identitate. În același scop, de a nu fi perturbată activitatea producătoare de venituri considerabile, inculpatul H.D. senior a făcut pentru o parte din persoanele vătămate acte de rezidență provizorii, cu care aceștia se puteau legitima în fața organelor de poliție, instruindu-i totodată ce să facă în cazul unor controale ale poliției în timp ce cerșeau”, se mai arată în documentul citat.
Cum au fost ademeniți toți acești oameni. Declarațiile victimelor
Racolarea victimelor s-a făcut din mai multe locuri, iar victimele au fost transportate în Polonia cu mașina personală a lui Denci, un microbuz cu numere de înmatriculare poloneze.
Victimele M.M. și M.G. (reaudiate), D.D. și B.V. au relatat în instanță cum Denci a fost cel care le-a căutat în localitatea de domiciliu și le-a propus să meargă să muncească în Polonia.
O altă persoană vătămată, MT, a declarat că în perioada în care se afla la lucru în agricultură în Ungaria, Denci a venit la ea însoțit de un consătean al femeii, Balasz J. (dus și el apoi la cerșit).
„I-a propus să meargă la muncă în Polonia – la cules de căpșuni, de portocale, unde ar câștiga mai mulți bani – cam 75 de euro pe zi, poate și mai mult, în funcție de cât de harnică ar fi fost (…). Atrasă de posibilitatea de câștig mai mare prezentată de inculpat, partea vătămată a ales să meargă cu acesta în Polonia, plătindu-i suma de 5.000 forinți maghiari cheltuielile de transport”, se mai arată în considerentele sentinței.
O altă victimă, V.E., consăteană cu inculpații, a relatat cum Denci a venit acasă la ea, în satul Iacobeni, și i-a propus să meargă la lucru în Polonia, mai precis la spălat de geamuri, fără însă a discuta și despre câți bani va câștiga acolo. Partea vătămată a acceptat, fiind și ea transportată cu același microbuz în care se mai aflau alte cinci persoane pe care nu le cunoștea.
„Și partea vătămată ACIM (filele 27-34 din dosarul de urmărire penală) a declarat că tot inculpatul H.D. senior a fost cel care l-a căutat acasă în satul Brădeni, jud. Sibiu și i-a propus să meargă cu el la lucru în Polonia, pentru că el are relații sigure acolo, urmând să-i găsească de lucru în construcții. Partea vătămată a plecat cu același microbuz, fiind și ea cazată în motelul la care au făcut referire celelalte părți.
Așadar, toate aceste părți vătămate au declarat că au fost cazate la un motel unde locuiau și inculpații, că stăteau mai multe persoane într-o cameră, iar de a doua zi după ce au ajuns în Polonia, inculpatul H D senior le-a anunțat că trebuie să meargă la cerșit”, se mai arată în dosar.
Toți au aflat la fel că jobul promis nu există
Când ACIM a vrut să știe însă de ce merge la cerșit și nu în construcții așa cum stabiliseră inițial, „inculpatul HD senior i-a spus că locul unde trebuia să se angajeze a fost ocupat de altcineva, dar că pentru el are altă treabă, moment în care l-a și trimis pe inculpatul H.D. junior să cumpere din oraș o cârjă, pe care Denci i-a dat-o, spunându-i că va trebui să facă cum va spune el, astfel, va pune pe cineva să îl omoare, proferând și alte amenințări la adresa lui”.
Aspecte similare au fost relatate și de partea M.G., care a declarat că a fost trimis la cerșit și cu o pancartă în mână în fiecare zi, chiar și sâmbăta și duminica, pentru a face rost de bani „ca să-și plătească masa și cazarea”.
Potrivit datelor din dosar, părțile vătămate au stat în Polonia perioade diferite de timp: între o lună (partea vătămată V.E.) și 6 luni, partea vătămată Balasz J., sau 8 luni, așa cum a fost cazul M.T., ori 5 luni partea vătămată R.G.
M.M. și fiica ei M.K., în vârstă de 7 ani la acea dată, au fost exploatate timp de 4 luni. O altă victimă, B.V., a fost ținută la cerșit timp de două luni și jumătate, iar victima M.G., 3 luni, toate aceste persoane fiind cazate într-un motel împreună cu inculpații.
„În aceste condiții, de dependență și aservire, au existat situații extreme, cum a fost cea a persoanei vătămate M.Z. și D.D., care au amenințat cu sinuciderea dacă nu sunt lăsate să plece, a persoanei vătămate R.G. pentru care s-a plătit o răscumpărare sau a victimei M.G. care s-a îmbolnăvit. Din declarațiile martorilor indicați, rezultă că activitatea inculpaților, de recrutare și transport a unor persoane în Polonia, erau cunoscute în comunitatea din care aceștia proveneau”, se mai arată în dosar.
În instanță, inculpații au sperat schimbarea încadrării juridice în infracțiune de înșelăciune în locul celor de trafic de persoane și trafic de minori, cu argumentul că, în ipoteza în care s-ar reține existența faptelor penale, acestea ar putea consta doar într-o activitate de inducere în eroare a persoanelor vătămate cu privire la natura muncii pe care urmau să o desfășoare și condițiile de plată.
Instanța a reținut însă infracțiunile de trafic de persoane și trafic de minori și l-a condamnat, în aceeași sentință, pe Denci (H.D.) la cinci ani de închisoare, pe H.D. junior la patru ani de închisoare. Inculpatul H.V. (tot fiu al lui Denci) și soția lui Denci au primit câte trei ani de închisoare cu suspendare, iar R.P.S., al treilea fiu al capului rețelei, judecat și el în acest dosar, a fost achitat.
La individualizarea pedepsei, Tribunalul Mureș a ținut cont de gradul de pericol social al faptei determinat de modul și împrejurările săvârșirii.
„În ceea ce privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei, instanța reține că inculpatul H.D. senior a avut cea mai mare contribuție la săvârșirea faptelor, că practic activitatea desfășurată de acesta a fost esențială și a determinat într-un fel comiterea faptelor și de către coinculpați, motiv pentru care apreciază că executarea în regim de detenție este justificată și în același timp necesară pentru atingerea scopului acesteia.
O contribuție majoră și implicare consistentă în întreaga activitate a avut și inculpatul H.D. junior, care a participat la activitățile de recrutare și transport a persoane lor vătămate, astfel încât și în cazul acestuia gradul de implicare justifică aplicarea unei pedepse în regim de detenție”.
Instanța a decis în sarcina inculpaților, în solidar, și plata unor daune morale cuprinse între 4.000 și 6000 de lei, cu titlu de daune morale.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Articol publicat în Campania Națională de Conștientizare în privința Traficului de Persoane, derulată de Freedom House România în cadrul proiectului Stop-AT.
