Vasile Dîncu a găsit o scurtătură către …trecut. Ne-a întors în comunism cu o singură declarație, din care nici chiar el nu înțelege mare lucru.
De reținut că există bunuri ale întregului popor, dar de care beneficiază doar poporul care e pe placul conducerii statului. Un exemplu, stadionul Steaua, făcut pe banii poporului și confiscat de armată.
Oricât de antipatic ar fi Gigi Becali, uneori i se fac niște nedreptăți demne de cauze mai bune.
Vasile Dîncu a vrut să le ofere replica lui Becali şi fotbalistului Florin Tănase în ceea ce priveşte stadionul Steaua și a emis următoarele perle: „Nu are nicio legătură cu biografia mea, cu faptul că sunt din Cluj. Problema ţine de oportunităţile pe care le avem în acest moment de disponibilitatea stadionului, nu faptul că echipa lui Becali, care se revendică de la Steaua, trebuie să joace pe acest stadion. Nu avem un contract cu clubul FCSB, nu avem nici cu LPF sau cu FRF. Deci din acest punct de vedere, nu putem da un răspuns acum. Poate că încă nu este niciun eveniment în acea dată, dar nu am discutat cu conducerea clubului pentru asta şi nu ştiu care e situaţia. Când va fi cazul, o să vedem ce evenimente avem, dacă avem. Domnul Becali nu închiriază stadioane, dar probabil că ar putea închiria unde vrea. Probabil că trebuie şi cei care sunt proprietari aici să accepte acest lucru. E problemă care ţine şi de suporterii Stelei, de toată comunitatea care înseamnă Steaua, care a dat mulţi campioni mondiali şi sigur că vocea acestei comunităţi este importantă pentru oricine. Nu am auzit că ar fi investit cineva aici. Eu sunt cel care a pus în proiect acest stadion şi nu căpitanul de la FCSB sau alt căpitan. A investit statul român în acest stadion, prin CNI. Cine revendică acest stadion este poporul român. Nu eu iau hotărârile cine intră pe Ghencea din Liga 1, sunt chestiuni comerciale, cred, care ţin de program. Eu înţeleg lobby-ul pe care îl face FCSB, dar nu e chiar aşa, nu reacţionează chiar toată lumea din ţara asta pentru că cineva vorbeşte la TV. Asta e o chestiune administrativă, se ia pe bază de raţionamente pragmatice, valorice, sau de altă natură, dar nu emoţionale”.
Simplu, nu?
Închirierea unui stadion a produs cele de mai sus. Vă dați seama cum ar suna un ordin către armata angajată într-un conflict?
Prăpăd.
