Înfractori de rând sau politicieni penali scapă de condamnări prin prescrierea faptelor pentru că parlamentarii propun și votează o lege care să stopeze această situație. Beneficiarii sunt politicieni precum Elena Udrea, Darius Vâlcov, Bogdan Olteanu sau afaceristul Nelu Iordache, dar pot urma nume la fel de celebre.
Acum, „țarul” Mihai Necolaiciuc a scăpat prin prescripție de dosarul wc-urilor supraevaluate de la CFR, a venit rândul „nașilor” de tren să beneficieze de „vidul legislativ” constatat de judecătorii de la Curtea Constituțională. Un număr de 25 de conductori de tren așteaptă cu sufletul la gură joi, 20 aprile, decizia definitivă a Curții de Apel București, după ce Judecătoria Sectorului 1 a dispus pe fond încetarea procesului penal pentru acuzațiile de delapidare în formă continuată.
Cei 25 de „nași” de tren au fost trimiși în judecată pentru delapidare, constând în aceea că modificau biletele de tren pe care le emiteau călătorilor pentru a reieși în fals o distanță mai scurtă de călătorie, iar diferența o băgau în buzunar.
Este vorba despre o anchetă a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 deschisă în 2014 și finalizată prin trimiterea în judecată a inculpaților abia în 2021.
Pe parcursul cercetărilor s-au constatat două modalități frauduloase de completare:
- Una în care biletele erau completate ințial cu un pix prevăzut cu o gumă de șters, după care mențiunile erau șterse, biletul fiind recompletat cu un pix cu pastă normală la un preț mai mic.
- Cea de a doua modalitate a constat în completarea biletelor în tren a biletului cu un pix a cărui pastă la contactul cu căldura dispare. Astfel, după completarea biletului cu un astfel de pix, biletul era încălzit iar mențiunile trecute inițial dispăreau, ulterior biletul fiind recompletat cu un pix cu pastă normală la un preț mai mic.
E drept că abuzul în serviciu comis de Mihai Necolaiciuc – cu o„gaură” de 1,7 milioane de dolari numai cu privire la cele 1.016 bucăți toalete ecologice luate la preț supraevaluat – nu se compară cu găinăriile zilnice ale „nașilor”, dar speța acestora din urmă relevă că nu doar inculpaţii VIP beneficiază de decizia CCR din 26 mai 2022, ci și infractorii de rând.
De la pronunțarea hotărârii Curții Constituționale care a dat startul „marii prescripții” până la zi, un număr de 3.939 de procese s-au închis urmare a stingerii răspunderii penale.
Printre beneficiarii „de soi” se numără Elena Udrea, Darius Vâlcov, Bogdan Olteanu sau Nelu Iordache, însă efectele se extind – într-un fel sau altul – asupra tututor dosarelor penale aflate în faza de anchetă sau de judecată în perioada 2018-2022, în care CCR a statuat că România nu a avut legislație pe întreruperea cursului prescripției.
Udrea a mai scăpat de un dosar, dar a rămas fără bani
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) urmează să soluționeze pe data de 10 mai o sesizare trimisă de Curtea de Apel Brașov pe tema prescripției, fiind vorba despre cum se împacă decizia CCR cu dreptul european și interesele financiare ale UE.
Până atunci, „nașii” de la CFR speră să scape și ei prin prescripție la Curtea de Apel București. Procesul în apel a avut un singur termen de judecată, iar pronunțarea a fost amânată pentru joi, 20 aprilie.
Pe data de 29.12.2022, Judecătoria Sectorului 1 a dispus încetarea procesului penal cu privire la 25 de conductori de tren trimiși în judecată pentru delapidare în formă continuată.
Cum „ciupeau” bani nașii de la CFR la fiecare bilet de tren
Iată ce notează judecătorul:
- „În fapt, s-a reținut că, în perioada 2012-2014, cei 25 de inculpaţi în calitate de lucrători din cadrul Sucursalei Regionale C.F. București, având funcții de conductor tren cu atribuţii de gestiune, și-au însușit diverse sume de bani din patrimoniul sucursalei pe care le aveau în gestiune în urma emiterii biletelor de călătorie în tren.
- În perioada de referinţă biletele de călătorie eliberate în tren se compuneau din 2 file și anume: o filă de culoare albă care rămâne în carnet și se predă cu încasările la Casa Specială a stației și o filă verde autocopiantă, care reprezintă efectiv biletul de călătorie și care se înmânează călătorului.
- Inculpaţii au folosit inițial, pentru completarea biletelor, un instrument scriptural cu proprietăți termice, fiind completate conform reglementărilor legale.
- Ulterior, după înmânarea biletelor către călători, conductorii de tren ștergeau mențiunile inserate inițial (prin încălzirea scrierii cu diverse surse de căldură), după care modificau rubricile biletelor (toate sau doar o parte dintre acestea), menționând o rută de călătorie mai scurtă și un tarif de călătorie mai mic.
- Drept urmare, diferențele dintre prețul biletului încasat de la călător şi menţionat inițial în filele din carnet și tariful modificat au fost însușite de către conductorii de tren.
- Sumele pe care inculpaţii le băgau în buzunar în această modalitate ajungeau până la 6.000 de lei”, se arată în document.
Pe parcursul urmăririi penale, majoritatea „nașilor” au recurs la dreptul la tăcere.
Cu prilejul audierii inculpaților, acestora le-au fost prezentate biletele de tren de depuse la dosar de persoana vătămată în susținerea acuzațiilor.
Majoritatea inculpaților au confirmat că biletele au fost completate de ei, negând însă că le-ar fi modificat ulterior. Tot cu această ocazie, inculpații au dat probe de scris în vederea efectuării rapoartelor de constatare, se arată în motivarea instanței de fond.
Motivarea instanței: Parlamentul a încălcat legea prin pasivitate
În motivarea deciziei de încetare a procesului penal, instanța de fond notează că parlamentarii sunt cei responsabili pentru „vidul legislativ” creat, pentru că n-au pus în acord articolul din Codul penal care reglementa prescripția specială cu decizia CCR care l-a găsit neconstituțional:
- „Curtea constată că o astfel de consecinţă este rezultatul nerespectării de către legiuitor a obligaţiilor ce îi revin potrivit Legii fundamentale şi a pasivităţii sale, chiar şi în ciuda faptului că deciziile Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie semnalau încă din anul 2019 practica neunitară rezultată din lipsa intervenţiei legislative.
- De asemenea, Curtea subliniază că raţiunea care a stat la baza pronunţării Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 nu a fost înlăturarea termenelor de prescripţie a răspunderii penale sau înlăturarea instituţiei întreruperii cursului acestor termene, ci alinierea dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal la exigenţele constituţionale.
- Astfel, Curtea observă că termenele de prescripţie generală reglementate de dispoziţiile art. 154 din Codul penal nu sunt afectate de deciziile Curţii Constituţionale.
- În acest context, Curtea constată că situaţia creată prin pasivitatea legiuitorului (n.r. – a Parlamentului), consecutivă publicării deciziei de admitere amintite, reprezintă o încălcare a prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Legea fundamentală, care consacră caracterul de stat de drept al statului român, precum şi supremaţia Constituţiei. Aceasta, deoarece prevalenţa Constituţiei asupra întregului sistem normativ reprezintă principiul crucial al statului de drept.
- Or, garant al supremaţiei Legii fundamentale este însăşi Curtea Constituţională, prin deciziile pe care le pronunţă, astfel că neglijarea constatărilor şi dispoziţiilor cuprinse în deciziile acesteia determină fragilizarea structurii constituţionale ce trebuie să caracterizeze statul de drept.
- Așa cum rezultă din actul de sesizare al instanței, toți inculpații sunt acuzați că ar fi săvârșit infracțiuni de delapidare, în formă continuată, și față de toți inculpați, efectuarea în continuare a urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale s-au dispus în perioada 2012-2014.
- Potrivit dispozițiilor art.154 alin 1 alin.1 lit.d și alin.2 în cazul infracțiunii de delapidare în formă continuată, termenul de prescripție al răspunderii penale este de 8 ani și curge de la data epuizării infracțiunii.
- Se constată astfel, că până în prezent, la data pronunțării hotărârii, faptele imputate inculpaților s-au prescris, în cauză, urmând ca instanța să dispună încetarea procesului penal față de toți inculpaţii”, se mai arată în motivarea instanței de fond.
