Inițiativa de declasificare a tuturor protocoalelor încheiate în ultimii 13 ani a primit raport de admitere în Comisiile Senatului

0

Inițiativa legislativă depusă de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, prin care se propune declasificarea hotărârii CSAT din 2005 privind combaterea corupției și a tuturor documentelor care conțin informații secrete în baza acesteia, a primit marți raport de admitere din partea comisiilor de specialitate ale Senatului.

Propunerea urmează să fie trimisă pentru dezbatere și vot în plen, urmând ca apoi să ajungă la Camera Deputaților, care este forul decizional.

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, au depus, miercuri, 27 iunie, pentru dezbatere și adoptare în procedură de urgență, propunerea legistlativă privind declasificarea hotărârii CSAT nr.17/2005 privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor, precum și a tuturor documentelor care conțin informații clasificate în baza acesteia, se anunță într-un comunicat de presă al Senatului.

Propunerea legislativă prevede că, persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanțelor, cu acțiuni în revizuire, pretenții, răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit.

De asemenea, inițiativa mai prevede că la data intrării în vigoare a legii, toate documentele clasificate în baza deciziei CSAT nr. 17/2005 – inclusiv cele similare cu protocoalele încheiate de Serviciul Român de Informații cu DNA care au permis abuzuri împotriva cetățenilor -, vor fi declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură.

Comunicatul Integral: 

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea și deputatul Mircea Gheorghe Drăghici au depus, miercuri, 27 iunie a.c., pentru dezbatere și adoptare în procedură de urgență, propunerea legislativă privind declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor, precum și a tuturor documentelor care conțin informații clasificate în baza acesteia.

În ultimele luni, gravele abuzuri despre care am atras atenția public în ultimii ani, au fost confirmate prin protocoalele secrete care au fost semnate între SRI și diferite instituții din justiție. Înțelegerile secrete încheiate între aceste instituții sunt ieșite din orice normă juridică și a statului de drept. Aceste protocoale secrete dovedesc un lucru: că drepturile fundamentale pe care se bazează orice stat democratic au fost încălcate. În aceste condiții, se impune asumarea unei agende legislative care să repare această stare de fapt și să asigure revenirea în matca statului de drept. Propunerea legislativă de față conține o serie de prevederi importante pentru stoparea abuzurilor și protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

În primul rând, propunerea legislativă prevede că la data intrării în vigoare a legii, toate documentele clasificate în baza deciziei CSAT nr. 17/2005 – inclusiv cele similare cu protocoalele încheiate de Serviciul Român de Informații cu DNA care au permis abuzuri împotriva cetățenilor -, vor fi declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură; vor deveni, astfel, informații de interes public și nu mai produc efecte de orice natură.

În al doilea rând, orice cetățean va putea avea acces liber la aceste documente, astfel încât toți românii să poată afla adevărul despre abuzuri. Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI va centraliza aceste documente și le va pune la dispoziția persoanelor interesate. Acest drept se exercită la cerere și constă în studierea nemijlocită a documentelor și eliberarea de copii de pe acestea.

În al treilea rând, aflarea adevărului de către victimele abuzurilor se constituie într-un  prim pas care trebuie continuat prin măsuri reparatorii. De aceea, propunerea legislativă mai prevede că, persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanțelor, cu acțiuni în revizuire, pretenții, răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit.

Atunci când democrația și libertățile fundamentale sunt în pericol, obligația pentru a pune sistemul democratic în matca sa constituțională revine Parlamentului, instituția reprezentativă a poporului român, iar această propunere legislativă va avea un rol important în acest sens.

Citește și Un român de origine moldoveană, suspectul în dosarul uciderii ziaristei bulgare Victoria Marinova

De Vlad Mitu

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele