Instanța supremă a publicat primul raport în urma verificărilor efectuate la Centrul Național de Interceptări a Comunicațiilor (CNIC) din cadrul SRI. Potrivit documentului, „comunicațiile sunt interceptate în condițiile și limitele cuprinse în actul de autorizare” deci nu au încălcat legea.
La RFI judecătorul Cristi Danileț spune că, în urma unui verdict al Curții Constituționale, s-a decis această monitorizarea a CNIC de către judecătorii Curții Supreme și e benefic pentru îndepărtarea tuturor suspiciunilor.
Raportul Înaltei Curți tranșează problema legalității interceptărilor, subiect de aprige dispute politice în ultimii ani : „Comunicațiile sunt interceptate în condițiile și limitele cuprinse în actul de autorizare, astfel cum acestea au fost introduse în aplicațiile informatice de către autoritatea judiciară, căreia îi revine competență exclusivă de punere în aplicare a măsurilor de supraveghere; datele se stochează pe serverul general în formă criptată, pentru o perioada de timp, sunt expediate, în sistem complet automatizat, organului judiciar beneficiar, apoi sunt distruse automat.
Citeste si PSD-ista Oana Florea, folosită de Dragnea împotriva DNA, în cărți pentru Comisia SRI
Tehnic, nu există posibilitatea înregistrării peste durata mandatului emis de judecător pentru că sistemul se închide automat la împlinirea termenului limită dispuse prin actul de autorizare”, arată concluziile verificărilor făcute de Înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit sursei citate, procesele tehnice de interceptare a comunicațiilor sunt realizate în centrele operatorilor de telecomunicații, iar conținutul comunicațiilor interceptate este transferat în mod complet automatizat către sistemul de stocare administrat de CNIC, fără vreo intervenție umană din partea personalului SRI.
La RFI, judecătorul Cristi Danileț subliniază faptul că orice interceptare se face cu un mandat de la judecător și practic speculațiile că serviciile ar putea asculta oricând pe oricine sunt flase. Orice interceptare în afara acestui mandat e ilegală și poate fi atacată în instanță, continuă Cristi Danileț. ”În felul acesta se pot îndepărta multe din spsuciunile pe care oamenii le au în legătură cu intruziunile din viața privată…Datorită legislației recente avem un control regulat pe care Curtea Supremă trebuie să îl desfășoare la CNIR. Dacă judecătorii de la Curtea Supremă nu au găsit nereguli înseamnp că acele interceptările se desfășoară în urma unui mandat…De multă vreme nu se mai fac interceptări cu banda…”, a comentat la RFI Cristi Danileț.
Gruparea penala Dragnea-Tariceanu-Hunor nu voia interceptari
Guvernarea penala Dragnea-Tariceanu-Hunor a folosit subiectul interceptărilor ca armă politică: un raport al comisiei parlamentare de control al SRI de la finalul anului 2018, asumat de PSD, ALDE și UDMR, afirma că șase milioane de persoane persoane ar fi fost interceptate de servicii. Acest fapt a fost negat de raportările SRI și de cele ale opoziției care afirma că între 2005 și 2015, în România, numărul persoanelor „vizate“ de mandatele de supraveghere tehnică a fost doar de puțin peste 266 de mii. Fosta guvernare s-a folosit de presupusele interceptări abuzive și pentru a aduce modificări controversate legislației penale.
Raport oficial
„În urma verificărilor efectuate, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie concluzionează în sensul că Serviciul Român de Informaţii, în calitate de administrator unic al Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, asigură cadrul tehnic necesar accesului nemijlocit şi independent al organelor de urmărire penală la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute la art. 138 alin. (1) Ut. a) din Codul de procedură penală”, se arată în raportul întocmit de Corina Corbu.
Şefa Instanţei supreme mai spune că punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere dispuse în procesul penal se realizează de fiecare autoritate judiciară în mod autonom, exclusiv prin personal propriu, direct, nemijlocit şi independent, prin intermediul echipamentelor tehnice terminale pe care le deţin şi le utilizează în sediile proprii, iar organele judiciare nu desfăşoară niciun fel de activitate specifică procedurii de punere în aplicare a măsurilor de interceptare a comunicaţiilor la sediul CNIC.
De asemenea, comunicaţiile sunt interceptate în condiţiile şi limitele cuprinse în actul de autorizare, astfel cum acestea au fost introduse în aplicaţiile informatice de către autoritatea judiciară, căreia îi revine competenţa exclusivă de punere în aplicare a măsurilor de supraveghere. Datele se stochează pe serverul general în formă criptată, pentru o perioadă limitată de timp, sunt expediate, în sistem complet automatizat, organului judiciar beneficiar, apoi sunt distruse automat.
În plus, tehnic nu există posibilitatea înregistrării peste durata mandatului emis de judecător, pentru că sistemul se închide automat la împlinirea termenului limită dispuse prin actul de autorizare. În ipoteza în care a existat o eroare la introducerea datelor în reţea, există un sistem automat de corectare a datelor, conform mandatului emis.
Sistemul informatic este conceput de aşa natură încât să asigure ştergerea automată şi ireversibilă a interceptărilor, ce sunt transmise în format criptat pe echipamentele proprii ale autorităţilor judiciare beneficiare.
De asemenea, sistemul este configurat astfel încât să asigure pornirea şi oprirea automată a interceptărilor la data şi ora indicate în actul de autorizare, precum şi imposibilitatea ştergerii sau modificării de către operatorii de redare a conţinutului unei convorbiri interceptate sau a altor date aferente acestora.
„Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor din cadrul SRI îi revin exclusiv atribuţii specifice administratorului unic al sistemului, în sensul că: stabileşte procedurile şi politicile de securitate ale reţelei locale instalate în spaţiile proprii ale Ministerului Public şi acordă sprijin şi suport termic pentru buna funcţionare a acestuia; oferă suport tehnic pentru instalarea şi exploatarea echipamentelor tehnice şi aplicaţiilor informatice dedicate, precum şi pentru soluţionarea dificultăţilor tehnice ivite în această procedură total automatizată”, se mai arată în raportul şefei ÎCCJ.
Corina Corbu mai spune că personalul CNIC nu interferează pe fondul activităţii autorităţilor judiciare de operare şi gestionare a măsurilor de interceptare a comunicaţiilor; nu are acces la conţinutul comunicaţiilor transferate automat de la operatorii de comunicaţii; nu are acces pe fluxul de interceptare în procesul tehnic de extragere şi transferare către autoritatea judiciară beneficiară a traficului de voce şi date interceptat.
Chiar dacă nu au fost identificate deficienţe cu privire la accesul nemijlocit şi independent al PG, DNA şi DIICOT la sistemele tehnice aflate în administrarea CNIC, Corina Corbu face şi câteva recomandări: acordarea unei atenţii deosebite atât pregătirii profesionale a personalului specializat din cadrul celor trei autorităţi judiciare, cât şi procedurilor operaţionale menite a limita pe cât posibil erorile umane ce pot surveni în gestionarea aplicaţiei; efectuarea unei auditări periodice a modului în care sunt respectate instrumentele automatizate de limitare a greşelilor/derapajelor ce pot surveni în procesul de exploatare a aplicaţiei informatice; menţinerea unor înalte standarde de securitate informatică la nivelul CNIC, inclusiv prin efectuarea unor operaţiuni de auditare internă permanentă a sistemului.
Corina Corbu anunţă că următoarea verificare la CNIC se va face în luna iunie 2020.
